O posibilă înțelegere energetică între Statele Unite și Rusia ar putea schimba radical piața gazelor naturale din Europa. Oficiali americani și ruși au discutat despre implicarea unor investitori din SUA în gazoductele Nord Stream, infrastructura strategică prin care Rusia alimenta Germania cu gaze naturale înaintea războiului din Ucraina. Informațiile au fost dezvăluite joi, 8 octombrie, de agenția Reuters, care citează cinci surse familiarizate cu negocierile. Deocamdată, nu există un acord, iar obstacolele politice și economice sunt considerabile.
În centrul discuțiilor se află Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump și implicat în eforturile diplomatice privind conflictul ruso-ucrainean, și Kiril Dmitriev, unul dintre apropiații președintelui rus Vladimir Putin.
Potrivit Reuters, cei doi au avut întâlniri în ultimele săptămâni, atât la Moscova, cât și la New York, iar posibilitatea relansării proiectului Nord Stream figurează în continuare printre subiectele abordate.
Miza este uriașă: reluarea transportului gazelor rusești către Europa, dar într-o formulă comercială în care investitorii americani ar putea avea un rol important și ar putea încasa o parte din profiturile generate de această infrastructură.
Americanii ar putea câștiga din gazele rusești vândute Europei
Potrivit informațiilor obținute de Reuters, ideea analizată presupune implicarea unui investitor american în structura de proprietate a gazoductelor Nord Stream.
O asemenea operațiune ar putea permite reluarea livrărilor de gaze rusești către Germania și alte state europene, în eventualitatea încheierii războiului din Ucraina și a eliminării obstacolelor juridice și politice.
Jared Kushner ar considera că relațiile comerciale dintre Rusia și Occident ar putea contribui la stabilizarea relațiilor internaționale după conflict.
Practic, un asemenea scenariu ar putea transforma Statele Unite dintr-un simplu furnizor concurent de gaze naturale lichefiate pentru Europa într-un participant financiar la transportul gazelor rusești.
Este însă vorba despre o posibilitate aflată în discuție, nu despre o decizie adoptată.
Casa Albă confirmă condițiile economice, dar neagă discuții recente
Întrebat despre informațiile privind negocierile, un oficial al Casei Albe a precizat că eventualele acorduri trebuie negociate cu instituțiile americane competente, inclusiv Corporația SUA pentru Finanțarea Dezvoltării Internaționale (DFC) și Departamentul Trezoreriei.
Potrivit oficialului, orice înțelegere trebuie să aducă beneficii contribuabililor și companiilor americane.
Același reprezentant al administrației de la Washington a susținut însă că nu au existat discuții recente despre Nord Stream.
De cealaltă parte, Kiril Dmitriev s-ar fi întâlnit luna trecută cu reprezentanți ai Trezoreriei americane și ai Departamentului Energiei pentru a analiza posibile proiecte comune în domeniul energetic.
Un reprezentant al consilierului rus a refuzat să comenteze informațiile Reuters.
Nord Stream, infrastructura energetică distrusă de exploziile din 2022
Înaintea invaziei rusești în Ucraina, Germania era puternic dependentă de gazele naturale provenite din Rusia, care acopereau mai mult de jumătate din consumul său.
Gazoductele Nord Stream, construite pe sub Marea Baltică, reprezentau una dintre principalele legături energetice dintre Rusia și Germania.
În septembrie 2022, mai multe explozii subacvatice au avariat grav conductele, scoțând din funcțiune cea mai mare parte a infrastructurii.
Reluarea transportului ar necesita atât soluții tehnice și investiții, cât și depășirea restricțiilor politice și a sancțiunilor existente.
Mai mult, Europa și-a modificat între timp strategia energetică, investind în terminale de gaze naturale lichefiate, diversificarea importurilor și reducerea dependenței de Moscova.
Germania s-ar putea opune. Europa nu vrea să redevină dependentă de Rusia
Un eventual acord între Washington și Moscova nu ar garanta automat repornirea gazoductelor.
Germania și alte state europene ar putea respinge categoric proiectul, în condițiile în care Rusia continuă să fie percepută drept o amenințare majoră la adresa securității continentului.
În plus, atât Statele Unite, cât și Uniunea Europeană au impus sancțiuni care afectează proiectele Nord Stream.
Un oficial american citat de Reuters apreciază că, din cauza numeroaselor obstacole, realizarea unei asemenea înțelegeri este improbabilă pe termen mediu.
Există și diferențe politice importante în Germania. În timp ce guvernul de la Berlin se opune revenirii la dependența energetică de Rusia, partidul Alternativa pentru Germania (AfD) susține redeschiderea gazoductelor.
Potrivit surselor Reuters, Kiril Dmitriev ar urma să se întâlnească la începutul anului viitor cu reprezentanți ai conducerii AfD pentru a discuta posibilitatea reluării vânzărilor de gaze rusești.
Gazprom ar putea ceda controlul. Cine deține conductele
Structura de proprietate a proiectului reprezintă un alt obstacol important.
Potrivit informațiilor prezentate de Reuters, compania care deține Nord Stream are următoarea structură a acționariatului:
- Gazprom, gigantul energetic controlat de statul rus, deține 51%;
- două entități germane controlează împreună 31%;
- restul participațiilor aparțin unor companii din Franța și Olanda.
O eventuală vânzare a participației Gazprom către un investitor american ar putea schimba fundamental raportul de influență asupra proiectului.
Totuși, acționarii germani ar dori să își păstreze participațiile și capacitatea de a influența deciziile privind infrastructura energetică.
Negocieri și pentru activele Lukoil. În joc intră Qatarul și Emiratele Arabe Unite
Discuțiile ruso-americane nu s-ar limita la gazoductele Nord Stream.
Potrivit Reuters, Jared Kushner și Kiril Dmitriev ar fi abordat și posibilitatea vânzării unui portofoliu extins de active deținute de compania rusă Lukoil.
Este vorba despre rafinării, benzinării și alte afaceri energetice din Europa și din restul lumii.
Un scenariu analizat ar presupune achiziționarea acestor active de către DFC, alături de investitori din Qatar și Emiratele Arabe Unite, în paralel cu ridicarea unor sancțiuni americane.
Un oficial al Casei Albe a declarat că Jared Kushner și Steve Witkoff au colaborat cu DFC pentru negocierea unor condiții care să aducă Statelor Unite o plată inițială importantă și venituri ulterioare din profituri.
Nici Lukoil, nici Gazprom nu au comentat informațiile.
Ce ar însemna pentru România o asemenea înțelegere
O eventuală revenire a unor volume importante de gaze rusești pe piața europeană ar putea influența prețurile regionale, concurența dintre furnizori și strategiile energetice ale statelor membre UE.
Pentru România, implicațiile ar putea fi importante, mai ales în contextul dezvoltării proiectului Neptun Deep din Marea Neagră, care ar urma să aducă primele cantități de gaze în sistemul național în prima jumătate a anului 2027.
Reluarea livrărilor prin Nord Stream ar putea modifica echilibrul dintre gazele produse în Europa, importurile de gaze naturale lichefiate și eventualele volume provenite din Rusia.
Nu există însă garanții că o redeschidere a conductelor ar conduce automat la ieftinirea gazelor pentru consumatorii români. Prețurile ar depinde de volumele disponibile, contractele comerciale, cererea europeană și condițiile geopolitice.
O posibilă schimbare majoră a ordinii energetice europene
Informațiile publicate de Reuters arată că, dincolo de negocierile diplomatice privind războiul din Ucraina, Washingtonul și Moscova explorează și posibilitatea unor înțelegeri economice de mare amploare.
Într-un asemenea scenariu, gazele rusești ar putea reveni pe piața europeană printr-o infrastructură în care capitalul american ar avea un rol important.
Deocamdată, însă, proiectul rămâne la nivelul unor discuții exploratorii. Nu există un acord semnat, un calendar de repornire a Nord Stream sau acceptul autorităților europene.
Dacă negocierile s-ar concretiza, consecințele ar depăși cu mult piața gazelor naturale, influențând relațiile dintre Statele Unite, Rusia și Uniunea Europeană, precum și arhitectura securității energetice a continentului.
