România se pregătește pentru un nou val de alegeri locale parțiale, după ce mandatele mai multor primari au încetat înainte de termen. Potrivit președintelui Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, în prezent există 35 de unități administrativ-teritoriale în care ar trebui organizate alegeri pentru funcția de primar. Numărul ar putea ajunge însă la 41 sau chiar 42, în funcție de deciziile definitive ale instanțelor de judecată.
Situația a fost prezentată miercuri, 28 octombrie, de șeful AEP, care a explicat că lista localităților în care trebuie organizate alegeri ar putea fi completată în perioada următoare. Este vorba despre cazuri în care mandatele primarilor au încetat ca urmare a aplicării legislației privind conflictele de interese și incompatibilitățile, dar deciziile au fost contestate în instanță.
„La momentul acesta avem o listă cu 35 de unități administrativ-teritoriale unde ar trebui organizate alegeri și sunt alte șase sau șapte unități administrativ-teritoriale unde probabil vor trebui organizate alegeri după ce se soluționează de către instanțele de contencios administrativ contestațiile formulate de primarii al căror mandat a încetat pe legea privind conflictele de interese și incompatibilitățile”, a declarat Adrian Țuțuianu.
Acesta a precizat că organizarea scrutinelor în localitățile aflate încă în litigiu depinde de pronunțarea unor hotărâri judecătorești definitive.
Reforma electorală, pe masa Guvernului. Schimbări importante până în vara anului 2027
Pe lângă problema alegerilor locale parțiale, conducerea Autorității Electorale Permanente pregătește o reformă mai amplă a sistemului electoral românesc.
Adrian Țuțuianu a anunțat că a avut deja o primă discuție cu premierul Luca Niculescu, urmând ca, în perioada următoare, la Palatul Victoria să fie organizată o întâlnire dedicată modificării legislației electorale.
Reforma vizată de AEP nu se limitează la regulile de desfășurare a alegerilor, ci include și reorganizarea logisticii electorale, precum și modificări ale legislației referitoare la partidele politice.
„Am stabilit ca nu săptămâna aceasta, că sunt multe alte provocări mai importante decât cea pe care o ridicăm noi, dar în perioada următoare să avem o întâlnire dedicată la guvern în cadrul căreia să discutăm despre reforma legislației electorale, reforma logisticii electorale, reforma partidelor politice și să vedem care e calea de urmat”, a explicat președintele AEP.
AEP vrea adoptarea rapidă a noilor legi electorale
Pentru accelerarea procesului legislativ, Autoritatea Electorală Permanentă propune două variante: fie Guvernul să preia proiectele elaborate de instituție și să le promoveze în procedură de urgență, fie partidele parlamentare să le transforme în inițiative legislative proprii.
Adrian Țuțuianu consideră că Parlamentul ar trebui să constituie o comisie specială care să analizeze propunerile și să pregătească adoptarea unui nou cadru legislativ.
Termenul propus de conducerea AEP este sfârșitul lunii iunie 2027, astfel încât România să dispună de o legislație electorală actualizată înaintea următoarelor cicluri electorale.
Zeci de comunități așteaptă alegerea unor noi primari
Situația celor 35 de localități evidențiază o problemă administrativă care afectează comunitățile rămase fără primari aleși în funcție. În asemenea cazuri, atribuțiile edilului sunt exercitate temporar, potrivit legii, până la organizarea unui nou scrutin.
Deocamdată, conducerea AEP nu a anunțat, în declarațiile prezentate, o dată pentru desfășurarea alegerilor locale parțiale și nici lista completă a localităților vizate.
Rămâne de văzut când va stabili Guvernul calendarul electoral și dacă numărul primăriilor în care cetățenii vor fi chemați din nou la urne va crește la 42, așa cum estimează Autoritatea Electorală Permanentă.
