Directorul general al Administraţiei Bazinale de Apă Argeş-Vedea, Adrian Moisescu, a fost suspendat astăzi din funcţie deoarece nu a efectuat o analiză referitoare la construcţia de microhidrocentrale, informează Agerpres. Decizia a fost luată de ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely. „Domnul director a fost suspendat din funcţie pentru că eu am atras atenţia începând din luna august să pună în ordine problema microhidrocentralelor. Am avut parcă un presentiment că aici trebuie să vedem care este situaţia. Din păcate, s-a continuat cu acest aviz de modificare, în loc să se sisteze lucrările şi să fie analizate, aşa cum facem acum”, a spus Borbely.
În ultima vreme, mass-media locale şi centrale au relatat despre adevăratele crime împotriva mediului, produse ca urmare a lucrărilor la aceste hidrocentrale. În urmă cu două săptămâni, PRO TV prezenta cum a fost afectat mediul în Făgăraş din cauza lucrărilor la microhidrocentralele de pe râurile Capra şi Buda. În această zonă, investitorii nu aveau voie să lucreze în albia minoră a apei, dar exact asta se întâmpla la momentul vizitei reporterilor. Cei doi investitori care conduc lucrările de pe aceste râuri, oamenii de afaceri Gheorghe Badea şi Valentin Vişoiu, se arată deranjaţi de eticheta de „băieţi deştepţi ai energiei”. Acum, la presiunea ministerului Mediului, lucrările au fost suspendate până la efectuarea unei analize.
Lucrările legale, mult mai scumpe
Totuşi, decizia vine prea târziu pentru râul Capra, cel care însoţeşte Transfăgărăşanul de la cota 2.000 până la lacul Vidraru. Râul a fost distrus prin săparea în albie şi montarea unei conducte îngropată în piatră. Microhidrocentralele au rolul de a produce energie verde, însă legea prevede că lucrările pentru ridicarea acestora nu degradează mediul. Pentru a fi în regulă, investitorii ar trebui să sape şi să monteze conductele de preluare a apei în afara albiei râului. Însă aceste lucrări costă mult mai mult decât montarea conductei direct în albie.
Coaliţia pentru Mediu: Lucrările la microhidrocentralele din judeţul Argeş sunt ilegale
Marți, câteva zeci de reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale de mediu, membre ale Coaliţiei de Mediu, au protestat, marţi, în faţa Ministerului Mediului şi Pădurilor faţă de distrugerile cauzate de construcţia microhidrocentralelor pe râurile şi pârâurile de munte din România.
Potrivit preşedintelui Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis, Costel Popa, în ceea ce priveşte situaţia existentă pe râurile din judeţul Argeş, este vorba despre o ilegalitate
”Am constatat că avem de-a face cu o dublă ilegalitate, pe de o parte nerespectarea planului iniţial de lucrări şi derularea lucrărilor în albia râurilor, pe de altă parte continuarea acestor lucrări în lipsa avizului de mediu, chiar şi după ce cazul a fost adus în atenţia ministrului”, a declarat, marţi, la evenimentul de protest, Costel Popa.
De altfel, atât reprezentantul Ecopolis, cât şi Lavinia Andrei, preşedintele Fundaţiei Terra Mileniul III au fost invitaţi de către Laszlo Borbely, ministrul Mediului şi Pădurilor, la o discuţie pe tema protestului. În acest sens, Borbely a cerut două zile pentru a investiga situaţia în detaliu, măsuri de sancţionare şi a promis că va transmite o informare către organizaţiile protestatare.
Cu privire la situaţia de pe celelalte râuri pe care sunt amenajate lucrări, ministrul Mediului a susţinut realizarea unui raport centralizat pe situaţia tuturor proiectelor din ţară.
”Temerea noastră este că, în cazul lucrărilor ilegale, avizele vor fi acordate post-factum aşa cum de altfel se obişnuieşte în astfel de situaţii. Desigur, reprezentanţii Ministerului Mediului prezenţi la discuţie au argumentat că oprirea lucrărilor şi scoaterea ţevilor ar produce un dezastru ecologic mai mare decât amenajarea, o justificare folosită foarte frecvent în cazul lucrărilor începute, care afectează mediul înconjurător”, a precizat Popa.
La rândul său, Lavinia Andrei, preşedintele Fundaţiei Terra Mileniul III, a subliniat faptul că amploarea pe care a luat-o construcţia de microhidrocentrale reprezintă o ameninţare la adresa mediului.
”Coaliţia pentru Mediu consideră amploarea pe care construcţia de microhidrocentrale a căpătat-o în special pe râurile de munte aflate în arii protejate, o ameninţare majoră la adresa integrităţii ecologice a acestora şi în neconcordanţă cu legislaţia naţională şi europeană. Mai mult, din perspectiva contribuţiei energiei din surse hidro la atingerea procentului de 24% energie regenerabilă, construcţia de microhidrocentrale este nejustificat a fi considerată de interes public deosebit, fiind tratată superficial în procesul de evaluare a impactului asupra mediului”, a menţionat Andrei.
Potrivit Coaliţiei pentru Mediu, începând cu primăvara acestui an, albiile mai multor râuri de munte din judeţul Argeş – Capra, Buda, Otic, Topolog şi, odată cu ele, habitate naturale protejate prin lege, au fost distruse în schimbul construcţiei de microhidrocentrale.
Organizaţiile Coaliţiei pentru Mediu aduc la cunoştinţă că astfel de lucrări, cu impact deosebit de grav asupra ecosistemelor naturale, vor continua şi pe alte râuri de munte din ţară (Porumbacu, Viştea, Ucea, Arpaş, Sâmbăta şi Pojorta).
Conform avizelor eliberate de Administraţia Naţională Apele Române /ANAR/, în număr de 300, aproximativ 3.300 de râuri şi pârâuri pot fi distruse iremediabil.
Sursa: www.evz.ro
