Semnale îngrijorătoare pentru industria auto românească și, implicit, pentru economia județului Argeș. Producția uzinei Dacia de la Mioveni a scăzut cu 17,7% în primul semestru al anului 2026, într-un moment în care piața europeană a autoturismelor este în creștere. Între timp, industria auto din România a pierdut peste 30.000 de angajați în numai cinci ani, potrivit unei analize INFINEXA. Experții avertizează că, fără adaptarea la noile tehnologii, sectorul riscă să piardă și mai multe locuri de muncă.
Industria auto din România traversează o perioadă dificilă, iar cifrele privind uzina Dacia de la Mioveni ridică semne de întrebare asupra perspectivelor economice ale județului Argeș.
Potrivit unei analize realizate de INFINEXA, pe baza datelor provenite de la 2.325 de companii din industria auto românească, producția națională de autovehicule a scăzut cu 12,7% în primele șase luni ale anului 2026.
Situația este diferită la nivel european, unde piața autoturismelor a înregistrat o creștere de 5,7% în aceeași perioadă.
La Mioveni, scăderea producției a fost de 17,7%, în timp ce uzina Ford Otosan de la Craiova a consemnat un recul de aproximativ 7%.
Diferențele indică faptul că problemele industriei auto românești nu pot fi explicate exclusiv prin evoluția cererii europene.
Dacia Mioveni, în fața unei transformări care poate afecta întregul județ Argeș
Pentru județul Argeș, evoluția uzinei Dacia are o importanță economică deosebită. Activitatea constructorului auto susține nu doar locurile de muncă din fabrică, ci și numeroase companii furnizoare, transportatori și prestatori de servicii.
O reducere prelungită a producției poate avea efecte asupra întregului lanț economic regional.
Totuși, scăderea producției cu 17,7% nu înseamnă automat o reducere proporțională a numărului de angajați. Datele prezentate în analiză nu indică disponibilizări de această amploare la uzina din Mioveni.
Problema este însă mai amplă. Industria auto europeană trece printr-o transformare tehnologică accelerată, iar România trebuie să își adapteze capacitățile industriale pentru a rămâne competitivă.
Pentru Dacia și furnizorii săi din Argeș, provocarea o reprezintă inclusiv tranziția către electrificare și creșterea ponderii componentelor electronice și software în construcția automobilelor.
Peste 30.000 de locuri de muncă pierdute, deși afacerile au crescut
Datele INFINEXA evidențiază un paradox al industriei auto românești.
Între 2021 și 2025, cifra de afaceri a companiilor analizate a crescut nominal cu 35,1%, de la 154,5 miliarde de lei la 208,8 miliarde de lei.
În același interval, numărul angajaților dintr-un grup constant de 1.200 de companii a scăzut cu 30.683 de persoane, ceea ce reprezintă o diminuare de 13,7%.
Cu alte cuvinte, creșterea valorii afacerilor nu s-a tradus și prin păstrarea locurilor de muncă.
În plus, profitabilitatea companiilor s-a deteriorat. Marja netă a sectorului a coborât de la 2,07% în 2021 la numai 1,7% în 2025.
Situația este și mai dificilă pentru furnizorii de rang 1, adică firmele care livrează componente direct producătorilor auto. În cazul acestora, marja netă a ajuns la 1,29%, iar un sfert dintre companiile analizate raportau pierderi în 2025.
România pierde avantajul forței de muncă ieftine
Unul dintre factorii care au atras investițiile auto în România a fost, timp de mulți ani, costul relativ redus al forței de muncă.
Acest avantaj se diminuează.
Potrivit analizei INFINEXA, costul orar al muncii în industria prelucrătoare din România a crescut cu 64% între 2021 și 2025.
În același timp, energia electrică destinată consumatorilor industriali a costat, în a doua jumătate a anului trecut, cu 43% mai mult decât în Spania.
Aceste evoluții pun presiune asupra companiilor care trebuie să concureze cu fabrici din alte state europene.
O altă vulnerabilitate identificată de specialiști este absența unui proiect românesc de producție a celulelor de baterii la scară industrială.
„Nu asistăm doar la o perioadă slabă a industriei auto, ci la o schimbare a locului în care se creează valoarea. România este puternică în verigi care pierd treptat din valoare și mai puțin prezentă în cele care câștigă, adică baterii, electronică de putere și software”, a explicat Adrian Lotrean, CEO INFINEXA.
Până la 40.000 de locuri de muncă ar putea fi afectate până în 2030
Perspectivele prezentate de INFINEXA indică riscuri importante pentru următorii ani.
În scenariul în care numărul angajaților continuă să scadă cu 2–3% anual, industria auto românească ar putea pierde încă 12.000–18.000 de locuri de muncă până în 2028.
Într-un scenariu mai sever, care presupune pierderea unui model auto important din producția națională, impactul estimat ar putea ajunge la 35.000–40.000 de locuri de muncă până în 2030.
Aceste cifre reprezintă scenarii de risc, nu disponibilizări deja anunțate și nici prognoze specifice pentru uzina Dacia.
Deocamdată, numărul companiilor intrate în proceduri formale de restructurare sau insolvență rămâne relativ redus. În august 2026, 13 dintre cele 936 de companii analizate pentru anul 2025 se aflau în insolvență sau concordat preventiv.
Specialiștii avertizează însă că problemele financiare pot deveni vizibile cu mult înaintea deschiderii unor asemenea proceduri.
Printre primele semnale se numără reducerea schimburilor de lucru, pierderea contractelor pentru modele noi, diminuarea investițiilor și creșterea costurilor de finanțare.
Ce înseamnă toate acestea pentru Dacia și economia Argeșului?
Scăderea producției de la Mioveni vine într-un moment în care competitivitatea industriei auto nu mai depinde exclusiv de costurile de fabricație.
Noile tehnologii, bateriile, electronica și dezvoltarea software devin elemente tot mai importante în deciziile de investiții ale marilor constructori.
Pentru economia județului Argeș, miza depășește activitatea propriu-zisă a uzinei Dacia. Numeroase companii locale depind direct sau indirect de comenzile industriei auto, iar o eventuală reducere a activității ar putea avea consecințe asupra întregii regiuni.
Datele prezentate de INFINEXA nu indică faptul că Dacia ar urma să renunțe la un model sau să efectueze concedieri colective. Ele evidențiază însă vulnerabilitățile unui sector aflat într-o transformare profundă.
Pentru Mioveni și județul Argeș, întrebarea esențială este în ce măsură uzina Dacia și rețeaua sa de furnizori vor beneficia de investițiile și contractele asociate noii generații de automobile.
