Comitetul Sindical Francofon pentru Educație și Formare (CSFEF), organizație creată în 1987, a adoptat o nouă declarație cu privire la viitorul educației publice la nivel global, în cadrul unei reuniuni a Biroului desfășurate la Dakar, în Senegal, în perioada 19–21 mai 2026. Documentul a fost semnat de reprezentanți sindicali din mai multe țări francofone și francofile, inclusiv din România, prin Adrian Voica, delegat al FSLI.
Declarația CSFEF reunește voci din Europa, Africa și America de Nord și este susținută de membri din Franța, Canada/Québec, Elveția, Maroc, Benin, Ciad, Mali, Burundi, Guinea și România, subliniind caracterul internațional al demersului.
Apărarea școlii publice, în centrul apelului
Textul adoptat la Dakar lansează un apel ferm în favoarea consolidării școlii publice, considerată „soluția principală în fața provocărilor globale”. Semnatarii cer statelor să înceteze reducerile bugetare din educație și să acorde o atenție sporită condițiilor de muncă ale personalului didactic.
„Aveți încredere în personalul său, implicat, devotat și angajat. Încetați să faceți economii pe seama salariilor și condițiilor de muncă ale personalului. Încetați să lăsați cale liberă școlilor private care se răspândesc în toate țările noastre”, se arată în apelul sindical.
Educația publică, democrația și coeziunea socială
Documentul subliniază legătura directă dintre educația publică, democrație și reducerea inegalităților sociale, susținând că sistemele educaționale solide reprezintă un factor esențial pentru stabilitatea societăților.
De asemenea, sindicaliștii atrag atenția asupra provocărilor actuale majore — instabilitatea geopolitică, schimbările climatice și dezvoltarea accelerată a tehnologiilor, inclusiv inteligența artificială — și susțin că școala publică trebuie să rămână principalul instrument al statelor pentru gestionarea acestor transformări.
„Noi reprezentăm milioane de cadre didactice care se confruntă zilnic cu aceste realități. În fața acestor provocări, noi suntem soluția”, se precizează în declarație.
Finanțare minimă de 6% din PIB pentru educație
Unul dintre punctele centrale ale documentului este solicitarea ca statele să aloce minimum 6% din PIB și 20% din bugetele naționale pentru educație. Semnatarii consideră că doar o finanțare adecvată poate asigura salarii decente, efective rezonabile la clasă și condiții moderne de predare.
În plus, este cerut un dialog social real între autorități și personalul din educație, precum și investiții în formarea și cariera cadrelor didactice.
Critici la adresa expansiunii școlilor private
Declarația avertizează asupra extinderii școlilor private comerciale, considerate un factor de creștere a segregării educaționale și a inegalităților sociale. Potrivit documentului, competiția necontrolată din sectorul privat ar afecta coeziunea socială și ar contribui la diferențierea accesului la educație.
„Această dezvoltare are un impact dezastruos asupra coeziunii sociale, accentuând inegalitățile de destin”, se mai arată în text.
Context internațional și apel la acțiune
Documentul se înscrie într-o serie mai largă de inițiative internaționale privind educația publică, inclusiv „Declarația de la Accra” din februarie 2026 și recomandările grupurilor de lucru ale ONU și UNESCO privind statutul cadrelor didactice și lipsa personalului din educație.
Semnatarii solicită statelor membre ale Organizației Internaționale a Francofoniei să lanseze consultări privind viitorul școlii publice și să trateze educația ca prioritate strategică globală.
„Dreptul la educație nu este un concept golit de conținut, ci o urgență absolută”, subliniază declarația.
Semnatari din mai multe continente
Printre semnatarii declarației se numără reprezentanți sindicali din mai multe regiuni ale lumii, inclusiv:
Franța, Canada/Québec, Elveția, Maroc, Benin, Ciad, Mali, Burundi, Guinea și România.
Din partea României, documentul a fost semnat de Adrian Voica, delegat al FSLI în cadrul CSFEF.
Sursa: declarație a Comitetului Sindical Francofon pentru Educație și Formare (CSFEF), reuniune Dakar, mai 2026.
