Agenţia de Plăţi şi Implementare în Agricultură se ocupă cu acordarea subvenţiilor de la uniunea europeană către fermierii care le solicită. În multe cazi însă, se aprobă livrarea banilor, după care se descoperă că omul nu a respectat, din greşeală sau intenţionat, chiar toate condiţiile impuse. În acest caz, trebuie daţi banii înapoi de către fermieri, iar unii refuză să facă cest lucru, motiv pentru care se ajunge în faţa judecătorului să rezolve problema.
Procese vechi de doi ani
Juristul APIA Argeş are de lucru, asta e clar, pentru că instituţia este parte în aproximativ 200 de procese, fie ca reclamant, fie ca reclamat. Unele procese se încheie rapid, altele durează şi de doi ani. „Cele mai multe sunt legate de faptul că anumiţi fermieri nu respectă regulile şi atunci le cerem banii înapoi. Ei nu vor să-i dea, aşa că se ajunge la proces, iar instanţa decide când şi cât trebuie să returneze. Sunt şi situaţii când ne dau ei pe noi în judecată pentru că se simt nedreptăţiţi şi contestă deciziile de plată înaintate de noi”, spune directorul regional al APIA, Marius Stroescu. Când vine vorba ca fermierii să returneze subvenţiile necuvenit primite, micii agricultori se sperie şi plătesc după primele sesizări şi nu se mai ajunge în instanţă, însă marii fermieri, care fac intenţionat ilegalităţi pentru a obţine subvenţii serioase, nu plătesc şi trebuie dus un adevărat război prin procese pentru a recupera sumele cuvenite. „Dacă omul greşeşte neintenţionat de obicei plăteşte sau se compensează când depune din nou dosar pentru subvenţii. Dar când greşeala e intenţionată, e mai greu să dea banii înapoi”, spune Marius Stroescu.
Factura neplătită la lumină
Nu toate procesele APIA sunt însă legate de fermieri, uneori este vorba şi de alt gen de procese. Spre exemplu, anul trecut, a existat un proces pe rol, legat de un biroul al APIA de la Slobozia. mai exact, cei de la APIA s-au trezit pe cap cu o factură imensă de plată la electricitate. Cum nu era de nici un fel factura lor, APIA a demonstrat în instanţă cum stau lucrurile aşa că factura a rămas să fie achitată de către fostul chiriaş al spaţiului, care, înainte să plece, a avut grijă se dea o gaura la curent.
