foto: Ion Sănduloiu
Munţii Argeşului sunt bogaţi până şi în peşteri, fiind cartografiate aproape 1000 astfel de obiective. Mai toate însă nu sunt deschise publicului pentru că fie sunt în arii protejate, fie sunt foarte greu accesibile.
Dâmboviciara, singura peşteră vizitabilă
Singura peşteră vizitabilă de către publicul larg, care se află pe teritoriul judeţului Argeş, este Dâmbovicioara, pe unde, de-a lungul sutelor de ani, s-au perindat zeci de mii de oameni. Este obiectiv turistic şi tocmai de aceea s-a şi deteriorat în timp. „La Peştera Dâmbovicioara au fost făcute lucrări la instalaţia electrică acum câţiva ani. Atunci s-au schimbat tuburile de electricitate în jurul cărora se formaseră nişte muşchi nespecifici unei peşteri, aşa că au fost înlocuite cu un sistem de iluminare cu fotocelule. De asemenea, au mai fost podeţe în anumite zone. Totuşi, peştera este vizitată de sute de ani, aşa că, din punctul meu de vedere, valoarea ei speologică a scăzut mult”, spune Ion Sănduloiu, directorul de la Serviciul Salvamont Argeş.
Cea mai adâncă peşteră pe verticală din ţară
Până acum câţiva ani, Argeşul avea cea mai adâncă peşteră pe verticală din ţară. Este vorba despre Avenul din Grind, care are o adâncime de 640 de metri. Între timp însă, a fost descoperită o altă astfel de peşteră Avenul V5, în munţii Apuseni, care are o adâncime de aproape 600 de metri. „Avenul din Grind era, până nu demult, cea mai adâncă peşteră pe verticală din ţară, iar ulterior a fost detronată de o altă peşteră de acest gen, descoperită în Munţii Apuseni. Peştera pe verticală din Argeş nu este accesibilă vizitatorilor, decât specialiştilor”, spune Ion Sănduloiu.
Peştera Urşilor… habitat de iarnă pentru lilieci
O altă peşteră din Argeş, închisă, oficial, publicului larg, este Peştera Urşilor, pe Valea Dâmbovicioarei. Chiar dacă accesul este blocat de o poartă, aceasta a fost distrusă, iar turiştii merg acolo pe cont propriu, uneori mai aprind şi câte un foc să se încălzească. „În Peştera Urşilor, care este închisă pentru că acolo se adăpostesc liliecii pe timpul iernii, am găsit pet-uri şi urme că s-a făcut focul în interior”, spune Ion Sănduloiu, care merge periodic acolo şi chiar a fotografiat şi numărat liliecii rezidenţi în peşteră pe timpul iernii. O altă peşteră foarte interesantă, dar în care nu pot intra decât specialiştii, este Ciardacul Stanciului, care se află la 1700 de metri altitudine, fiind cea mai înaltă peşteră din ţară. „Tavanul peşterii s-a prăbuşit la un moment dat, şi din peşteră se vede cerul. Practic, tavanul a căzut şi arată ca un bolovan imens, de 25.30 de metri în diametru”, spune Ion Sănduloiu.
Cascadă subterană
În zona Piscul Negru, cam la 800 de metri de mina de prospecţiuni, se află o peşteră foarte greu accesibilă chiar şi pentru oamenii foarte bine pregătiţi. Se ajunge la ea foarte greu, prin spaţii foarte strâmte şi mergând prin apă până la brâu. În interior însă se află ceva deosebit, o cascadă subterană. De asemenea, în pereţii abrupţi ai Cheilor Dâmbovicioarei se află mai mute peşteri, vecine cu Peştera Urşilor, printre care Ursita Dacilor sau Peştera Uluce.
