După ce potopul fiscal instituit săptămânile trecute va duce la dispariția a zeci de mii de firme, în special mici și mijlocii, va încuraja munca la negru și evaziunea fiscală, astăzi, Guvernul va semna documentele pentru reducerea cheltuielilor la nivelul administrațiilor locale. După cum o sa vedeți mai jos, tăierea acestor cheltuieli vizează achiziționarea de bunuri și servicii, în special de la firme private, aceasta fiind încă o palmă dată mediului de afaceri. Deocamdată, nimic despre reducerea personalului din aparatul bugetar, de tăieri de salarii de multe ori nesimțite, de reorganizarea administrativă, digitalizare… Despre externalizarea unor servicii nici nu poate fi vorba, după cum ați văzut mai sus!
Mai exact, se propune ca, în anul 2023, ordonatorii de credite ai autorităţilor şi instituţiilor publice să nu încheie angajamente aferente următoarelor categorii de cheltuieli: furnituri de birou, alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare, reparaţii curente, bunuri de natura obiectelor de inventar, cărţi, publicaţii şi materiale documentare, consultanţă şi expertiză, pregătire profesională, studii şi cercetări, contribuţii ale administraţiei publice locale la realizarea unor lucrări şi servicii de interes public local, în baza unor convenţii sau contracte de asociere.
Totodată, conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice au obligaţia de a dispune măsuri, astfel încât plăţile lunare efectuate în perioada noiembrie-decembrie la titlul „Bunuri şi servicii” să fie de cel mult media plăţilor efectuate în perioada ianuarie-septembrie. Aceste prevederi nu se aplică pentru cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare, cu serviciile medicale, pentru cheltuielile cu acţiuni şi programe de sănătate, precum şi în cazul cheltuielilor aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar şi universitar. În situaţii temeinic justificate, Guvernul poate aproba pe bază de memorandum depăşirea limitelor de plăţi.
„În anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, instituţiile şi autorităţile publice locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, nu pot finanţa din fonduri publice, cu excepţia celor provenite din donaţii şi sponsorizări, organizarea de evenimente comunitare cum ar fi festivaluri, concerte, competiţii locale, festivităţi, sărbători tematice, dar fără a se limita la acestea. Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, au obligaţia de a dispune măsurile necesare astfel încât plăţile lunare efectuate în perioada noiembrie-decembrie la cheltuielile de investiţii să fie cel mult la nivelul mediei plăţilor efectuate în perioada ianuarie-septembrie, în limita bugetului aprobat. În situaţii temeinic justificate Guvernul României, poate aproba pe bază de memorandum depăşirea limitelor de plăţi pentru cheltuielile de investiţii”, prevede nota de fundamentare.
Tranşele aferente anului 2023 din sumele prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, care fac obiectul plăţii eşalonate, reglementate prin OUG 114/2018, OUG 130/2021 şi OUG 168/2022, precum şi tranşa aferentă anului 2023 din sumele reprezentând drepturi de natură salarială restante stabilite în favoarea personalului din sistemul justiţiei prin acte administrative ale ordonatorilor de credite, a cărei plată este reglementată prin OUG 3/2019, neplătite până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se plătesc în anul 2024.
* Urmează să fie prelungită cu 90 de zile măsura, cu caracter temporar, de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare. Având în vedere că în această perioadă se consumă în mod tradiţional cozonac, sarmale sau prăjituri, lista produselor cu adaos comercial plafonat se va extinde cu următoarele: orez – bob rotund, cu gramaj cuprins între 0,5 – 1,5 kg, cozonac, bulion de roşii, smântână 12% grăsime, margarină, drojdie, pere, usturoi, carne tocată.
Pentru produsele agricole şi alimentare care intră pe teritoriul României şi nu sunt introduse în procesul de procesare/abatorizare cota de adaos comercial va fi de maximum 5% faţă de preţul de achiziţie la care se adaugă cheltuielile directe şi indirecte prevăzute de Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.826 din 22 decembrie 2003. Produsele agricole şi alimentare care fac obiectul acestei măsuri sunt: ulei, zahăr, făină, mălai, carne de porc, carne de pui, carne de vită, pentru cantităţi de produs ambalat mai mari de 5 kg, respectiv 5 litri.
