Profesorii care au câștigat în instanță drepturi salariale restante primesc, în această perioadă, vești contradictorii. Deși Ministerul Educației a anunțat că în aprilie 2026 vor fi achitate tranșele aferente diferențelor salariale și dobânzilor stabilite prin hotărâri judecătorești, în practică apar blocaje care ar putea amâna plata pentru o parte dintre beneficiari.
Promisiunea oficială: plăți eșalonate în 2026
Ministerul a transmis că, în baza Ordinului nr. 3.226 emis la 18 februarie 2026, a fost stabilită procedura de plată a titlurilor executorii în învățământul preuniversitar. Astfel:
- în februarie 2026 au fost achitate diferențele salariale și dobânzile aferente anului 2025, în valoare de 244 milioane lei;
- din martie 2026 au început plățile pentru anul curent, cu termen final 31 decembrie 2026;
- în iunie 2026 urmează plata unei tranșe de 35% din diferențele prevăzute de OUG nr. 48/2022, în valoare de aproximativ 326 milioane lei.
Sumele stabilite prin hotărâri judecătorești sunt plătite eșalonat pe cinci ani, după un mecanism clar: 5% în primul an, 10% în al doilea, 25% în anii trei și patru și 35% în ultimul an.
Problema din teritoriu: plafonul de 10.000 lei
În ciuda cadrului aparent clar, în mai multe județe – inclusiv Argeș, Buzău sau Satu Mare – inspectoratele școlare ar fi transmis unităților de învățământ să nu achite sume mai mari de 10.000 lei brut per angajat în această etapă.
Sumele care depășesc acest prag ar urma să fie verificate suplimentar și plătite ulterior, după audit. Această decizie riscă însă să amâne plata pentru profesorii care au de recuperat valori mai mari, frecvent întâlnite în cazurile cu mai multe sentințe sau perioade lungi de neplată.
Reacția sindicatelor: „măsură ilegală”
Federațiile sindicale din educație atrag atenția că o astfel de plafonare nu are bază legală și contravine obligației de executare integrală a hotărârilor judecătorești.
Potrivit acestora:
- neplata integrală a sumelor stabilite de instanță poate constitui infracțiune;
- nu există niciun act normativ care să limiteze suma ce trebuie plătită unui beneficiar;
- aplicarea unui plafon ar discrimina angajații care au câștigat procese în instanță.
Sindicatele mai semnalează și situații în care, în loc să fie aplicate hotărârile judecătorești (care includ actualizarea cu inflația și dobânzi), s-ar fi folosit prevederile OUG nr. 48/2022, care nu includ aceste majorări, reducând astfel sumele datorate.
De ce sunt sumele atât de mari
Liderii sindicali explică faptul că valorile ridicate nu sunt neobișnuite. În multe cazuri, profesorii recuperează drepturi aferente mai multor ani, iar aproximativ 30% din sumă reprezintă dobânzi și actualizări cu rata inflației.
În plus, fiecare caz este diferit: sporuri, gradații de merit, dirigenție sau alte drepturi salariale au fost calculate individual, în funcție de situația fiecărui angajat.
Lipsa unei metodologii unitare
O altă problemă majoră semnalată este lipsa unui sistem unitar de calcul. De ani de zile, sindicatele cer Ministerului o metodologie clară și un program oficial pentru calcularea acestor drepturi.
În lipsa acestora:
- fiecare școală a apelat la soluții proprii sau firme externe;
- au apărut erori și neconcordanțe;
- responsabilitatea este pasată între instituții.
Întrebarea esențială: „Unde este vina?”
Situația actuală scoate la iveală o problemă sistemică: întârzieri în aplicarea sentințelor, lipsa unor instrumente unitare și decizii administrative controversate.
Profesorii așteaptă acum ca Ministerul să clarifice situația, să deblocheze aplicațiile de salarizare și să asigure plata integrală a sumelor datorate.
Până atunci, rămâne incert dacă toți cei care au câștigat în instanță își vor primi banii înainte de Paște, așa cum fusese anunțat.
