Cine a citit ceva istorie medievală, probabil îşi aduce aminte de rolul seniorului înaintea centralizării statale, aşa cum o ştim noi. Practic, seniorul dispunea de orice de pe suprafaţa ţinutului pe care îl stăpânea: avea dreptul să încaseze taxe, drept de viaţă şi de moarte asupra supuşilor şi, în unele ţinuturi din Vest, între secolele X-XIII, avea chiar şi dreptul să dezvirgineze fetele din nobilimea inferioară. De asemenea, tot seniorul hotăra cine rămânea fără pământ (deposedarea se făcea fie înainte, fie după cea a capului) şi cine putea să-şi aşeze casa pe ţinutul său. În sfârşit, poveşti medievale… După aproape un mileniu, în frumosul tărâm al Topoloveniului, îl regăsim pe Boţârcă. Gheorghiţă Boţârcă, primar al oraşului şi baron local! La fel ca un senior de ev mediu, nici Boţârcă nu a cumpănit mult în a-şi aduce sub stăpânire cea mai mare parte din oraş şi un număr foarte mare de robi şi de supuşi, dacă stăm să ne gândim la scorurile cu care a câştigat ultimele alegeri. După ce spaţiile comerciale, instituţiile şi monumentele au ajuns să poarte „sigiliul” boţârcesc, a venit rândul ca primarul să-şi tragă ocol silvic şi pădure, pe care să o exploateze într-un stil Robin Hood, că tot ne-am referit la poveşti din feudalism.
Căpitanul Boţârcă şi locotenentul Mărăşoiu
După cum am amintit mai sus, Gheorghiţă Boţârcă a ajuns, împreună cu clanul său, să pună mâna, la propriu, pe cea mai mare parte a oraşului pe care îl păstoreşte, Topoloveni. Teren arabil şi intravilan, spaţii comerciale, case… Şi, totuşi, lui Boţârcă îi lipsea încă ceva de exploatat. Pădure avea şi încă nu puţină, dar aceasta fiind în grija Romsilva, nu putea să o facă cherestea instantaneu. Aşa că a dat mâna cu Dorin Mărăşoiu, şi el pesedist de marcă, başca ditamai candidatul PSD pentru alegerile de la camera Deputaţilor din acest an, pentru a face un ocol silvic privat. Lucrurile păreau ca şi unse, mai ales că Mărăşoiu a lucrat ani buni ca specialist în silvicultură. De ceva timp, cum cei doi nu deţin suprafeţe de pădure suficiente pentru a înfiinţa un ocol privat, încearcă să-i convingă pe proprietarii de suprafeţe forestiere să se înscrie la ei. Practic, înfiinţarea de către cei doi a unui ocol privat va duce la defrişarea în masă a acestor păduri, dată fiind apetenţa lor pentru banul făcut repede… Căpitanul Boţârcă şi cu locotenentul Mărăşoiu vor avea nevoie de bani serioşi pentru campaniile lor electorale, aşa că pădurea de la viitorul ocol silvic privat va ajunge cherestea cât ai zice „Topoloveni”.
Dobrinoiu: „Nu vom putea ţine sub control exploatarea pădurilor de la ocolul silvic privat!”
Şeful Direcţiei Silvice Argeş, Ion Dobrinoiu, a declarat pentru Săptămâna Argeşeană că înfiinţarea unui ocol silvic privat este destul de grea, dar nu imposibilă. „Cunosc problema de la Topoloveni, dar cei doi ar avea nevoie de o suprafaţă destul de mare pentru a înfiinţa un ocol silvic privat! Totuşi, ar putea găsi oameni dispuşi să vină la ocolul lor, dat fiind faptul că e mai uşor să tai dintr-o pădure aflată într-un sistem privat, decât dintr-una de la stat. Nu mă refer aici la defrişare, ci ar putea tăia copaci pe alese sau într-o cantitate mai mare. De acest lucru ar trebui să se ocupe ITRSV Prahova, instituţia care supraveghează exploatarea pădurilor,” a declarat Dobrinoiu.
Boţârcă, baronul model
Alături de magiun, baronul de Topoloveni ar putea fi un exemplu, atât în România, cât şi în lume, despre cum poate supravieţui un asemenea brand. Sprijinit în ascensiunea sa de către Nicolae Văcăroiu, fostul şef al Senatului României şi politician cu interese mari în zonă, apoi de către Constantin Nicolescu, baronul Boţârcă se pare că rezistă… Rezistă, rezistă bine, deoarece, de când ocupă o funcţie publică, nu a fost luat la întrebări de nimeni, faţă de superiori de-ai săi (şi un senior are superiori, cum ar fi cneazul, voievodul etc.) care au ajuns cu cătuşele de mâini…
