La 90 de ani de când strămoșii lor au dus prima oară Călușul în lumea mare, locuitorii celor două sate de pe Valea Cotmenei păstrează și astăzi vie memoria călușarilor țărani care au uimit mapamondul cu jocul lor, în 1935, la Londra. Oamenii cunosc ritualul și binefacerile lui și își doresc să se audă din nou în sat, la Rusalii, celebrul Hălăișa! – strigătul care anunța odinioară venirea celor care apără și vindecă. Și ca să nu-l lase să se stingă, o comunitate mică, constituită într-o asociație civică, face eforturi susținute pentru recuperarea muzicii și figurilor de Căluș jucat în urmă cu mai bine de 50 de ani pe Valea Cotmenei.
La inițiativa colonelului în retragere Niculae Jianu, Asociația Civică Pro Mârghia a înregistrat la OSIM ca marcă protejată denumirea ”Tigrii Carpaților România”, sintagmă folosită de presa internațională în 1935 în articolele elogioase despre călușarii din Pădureți și Mârghia, și a cumpărat drepturile de difuzare internă a filmului ”Călușarii din Mârghia”, realizat în 1968 de studioul cinematografic Al. Sahia. Imaginile video au fost atent studiate de tânărul instructor Bogdan Panțiru – vătaful călușarilor din Bârla, acesta reușind să descifreze mișcările și să recompună în totalitate jocul. Filmul este folosit acum de Bogdan Panțiru drept suport de curs în inițierea cetei de copii ”Tigrii Carpaților România” a Asociației Civice Pro Mârghia, care reunește băieți din toate satele comunei Lunca Corbului. Repetițiile au loc săptămânal la Căminul Cultural din Mârghia, Asociația asigurându-le transportul, apă și o gustare.
De asemenea, au fost cooptați și doi instrumentiști – Cornel Țițirigă (vioară) și Ilie Prodan (acordeon) – aceștia fiind urmașii bătrânilor lăutari Colonești și Bărăști foarte cunoscuți și apreciați la Mârghia și Pădureți în urmă cu o jumătate de secol. Au fost create în acest fel toate condițiile unei recuperări cât mai precise a Călușului jucat din bătrâni în țărână, iar acum, grație unei finanțări acordate de Consiliul Județean Argeș ca urmare a unui concurs de proiecte, Asociația Civică Pro Mârghia a reușit echiparea cetei de călușari copii cu costume realizate integral manual de meșteri populari din Argeș, certificate de Filofteia Pally – expert în Etnografie românească. Noua vestimentație, realizată după piese găsite în sat și în colecția Casei Mârghienilor, îi individualizează pe copiii din Ceata ”Tigrii Carpaților România” în peisajul cultural argeșean sufocat de costumele standardizate cumpărate de primării pentru ansamblurile de călușari. Prima lor reprezentație publică în noile costume a avut loc recent la Mârghia în cadrul unui eveniment de comemorare și omagiere a călușarilor care au reprezentat România acum 90 de ani la Festivalul de Muzică și Dans Tradițional de la Londra, la care au fost prezenți cercetători de la Institutul de Etnografie și Folclor ”Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, membri ai Grupului de monitorizare a Călușului pentru UNESCO, membri ai Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din Ministerul Culturii, dar și doi cercetători britanici, Liz Melish și Nick Green, specializați în studiul muzicii și dansului tradițional din Europa Centrală și de Est, cu precădere România și Bulgaria. Aceștia au reușit să creeze o profundă emoție în sală când au proiectat fotografii și imagini video din 1935 cu călușarii argeșeni călătorind cu vaporul spre Londra sau în spectacolul susținut în fața reginei Angliei, mai ales că în sală au fost prezenți și urmași ai acestora.
Demersul inițiat de Asociația Civică Pro Mârghia în vederea recuperării și transmiterii către copii și tineri a repertoriului muzical și coreologic călușăresc dar și a costumului tradițional specifice zonei Mârghia Pădureți este fundamentat științific și a coagulat cei mai buni specialiști în domeniu.
Profesorul Florian Teodorescu, recunoscut în mediul academic drept unul dintre cei mai valoroși etnocoreologi români, a recuperat o parte din manuscrisele lui Gheorghe Popescu-Județ, donate de soția acestuia Bibliotecii Congresului american de la Whashington, și s-a arătat dispus să descifreze repertoriul spre a fi transmis copiilor și tinerilor din Ceata ”Tigrii Carpaților România”. Pentru publicul neinițiat trebuie să precizăm că figurile de joc se regăsesc în manuscris într-un sistem de notare cunoscut de puțini cercetători, descifrarea lor necesitând timp și cunoștințe solide de muzică și etnocoreologie.
Dr. Ion Tița-Nicolescu, cercetător științific la Muzeul Golești
Prof. Florian Teodorescu, Grupul de monitorizare a Călușului pentru UNESCO
Cristi Velea, directorul Festivalului „Călușul românesc” de la Caracal
Dr. Cristi Mușa, cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei Române
Gheorghe Popescu-Județ s-a născut în 1911 în satul Beleți-Negrești, județul Muscel, și este unul dintre cei mai valoroși cercetători pe care i-a avut România.
Cel mai important aspect, însă, este că proiectul a fost foarte bine primit de comunitate, nu doar de bătrânii nostalgici, ci și de familiile tinere care își trimit copiii să învețe Călușul și să devină astfel continuatorii celor care au făcut istorie sub numele de ”Tigrii Carpaților România”.
