Cătălin Bulf, candidatul Alianţei România Dreaptă la funcţia de deputat pe Colegiul Piteşti Nord este de părere că statul român nu este un stat de drept şi că legile ţării noastre nu vin în sprijinul oamenilor de rând. Mai mult, acesta ne-a dat propriul exemplu în ceea ce priveşte corectitudinea cu care sunt aplidate legile în România.
„Din punctul meu de vedere, statul român nu este încă un stat de drept. Trebuie să mai facem ceva pentru a ajunge un stat de drept: să schimbăm legea. În numeroasele mele drumuri prin colegiu, am auzit electoratul spunând: schimbaţi legea! Bine, oamenii au chestii aplicate, gen scgimbaţi legea pensiilor, schimbaţi legea salariilor, a sănătăţii, învăţământului şi aşa mai departe. Fiecare cu ce îl doare şi cu categoria de vârstă. Dar chestia aceasta cu schimbaţi legea, eu am simţit o pe propria-mi piele. Eu consider că în România de astăzi, legea nu este făcută în folosul cetăţeanului şi că aceste mari companii transnaţionale au un lobby extraordinar de puternic şi schimbă legea în folosul lor. Dacă ar fi doar în folosul lor, ar fi o problemă, să zicem, acceptabilă. Dar legea, în România, este schimbată nu numai în folosul transnaţionalelor, ci şi în defavoarea cetăţeanului român. Înainte să intru în politică am simţit pe pielea mea chestia asta, în 2006. Dar problema a început din 2004. În acelaşi an în care s-a semnat contractul de privatizare a Petromului. În noiembrie 2004 a avut loc o adunare generală la Petrom în cadrul căreia, noul acţionar OMV trebuia să fie aprobat de AGA să intre cu 51% în cadrul acţionariatului Petrom. La acea adunare generală la care am fost şi eu prezent, doi cetăţeni români, unul dintre ei fiind eu, au votat împotrivă. Aceste două voturi negative s-au tradus în două procese: unul al meu contra administratorilor de atunci ai Petromului şi unul al celuilalt votant negativ cu Bursa Română şi cu Petromul. Am votat împotriva înscrierii OMV ca aţionar majoritar la Petrom, deoarece nu respecta legea română a privatizării din acel moment, în sensul că orice societate care era scoasă la vânzare pentru privatizare trebuia să fie avaluată înaintea vânzării. Petromul este singura societate care a fost vândută fără să fie evaluată. Contractul de privatizare nu are în spate o anexă care să prevadă evaluarea Petromului în anul 2004. Petromul fiind atunci listat pe Bursă, valoarea acţiunilor Petromului pe Bursă este de fapt valoarea lui ca afacere şi atunci nu mai ai nevoie de evaluare. În momentul în care semnezi contractul de privatizare opreşti tranzacţia timp de o săptămână. Adică, în momentul în care semnezi contractul nu se tranzacţionează pe bursă. Deci, dacă nu se tranzacţionează, prevederea de care s-a bucurat Guvernul Năstase nu mai e valabilă. Acel om a dat în judecată petromul şi a cerut anularea contractului de privatizare pentru acest lucru. Dar, am fost doar două persoane fizice împotriva acestei privatizări, iar când a ajuns la Parlament, toată lumea, cu excepţia PRM-ului a votat legea privatizării Petromului. Am făcut asta pentru că din punctul meu de vedere nu era legal. Eu am mers pe altă idee: toată activitatea Consiliului de Administraţie care a furnizat acte şi documente pentru închiderea contractului de privatizare am pus-o sub semnul întrebării. Şi acel vot negativ pe care l-am dat a fost împotriva CA şi asta pentru că am considerat la acea vreme că preţul pe care OMV-ul îl plăteşte pentru Petrom este foarte mic şi că CA se face vinovat pentru că nu a fost împotriva acestui gen de privatizare. Eu m-am dus direct pe administraţia Petromului şi i-am dat în judecată. Ca dovadă că aveam dreptate si eu şi acel om, la un an jumate după ce au început cele două procese, le-am pierdut. Asta se întâmpla în 2007, deoarece în 2006 s-a schimbat legea. Deci, legea societăţilor comerciale, în 2006, sub Guvernul Tăriceanu a fost schimbată pentru ca doi oameni, doi cetăţeni români să piardă două procese. Unul dintre acei cetăţeni eram eu. Fiind în campanie electorală, alta este problema pe care o pun eu aici: parlamentarii care atunci au votat această lege vin astăzi în faţa piteştenilor şi le cer votul, iar acel contract de privatizareba închis Arpechimul, a trimis 7000 de oameni în şomaj, închide şi Oltchimul, iar omul care a votat această lege vine şi cere şomerilor de la Arpechim votul să intre înapoi pentru un al treilea sau un al patrulea mandat în Parlament. Nu este corect ceea ce se întâmplă!” – a declarat Cătălin Bulf, candidatul Alianţei România Dreaptă la funcţia de deputat pe Colegiul Piteşti Nord.
Pentru a rezolva definitiv problema Arpechimului şi a angajaţilor rafinăriei, candidaţii ARD pe colegiile din Piteşti au demarat strângerea de semnături pentru cumpărarea Arpechimului de către stat. Iniţiativa a aparţinut senatorului Mircea Andrei, preşedintele ARD Argeş şi candidatul din partea acestei formaţiuni politice la funcţia de senator pe Colegiul Piteşti, Anei Stan – candidatul ARD la funcţia de deputat pe Colegiul Piteşti Centru, lui Cătălin Bulf – candidat ARD pe Colegiul Piteşti Nord şi lui Cătălin Teodorescu – candidat ARD pe Colegiul Piteşti Sud. Toţi cei patru candidaţi ocupă poziţia a treia pe buletinele de vot pentru alegerile parlamentare din data de 9 decembrie.
