Economia românească riscă să se confrunte cu un val semnificativ de
insolvențe după data 1 iunie, data probabilă la care statul va opri
finanțarea șomajului tehnic în majoritatea domeniilor economice, cu
excepția HORECA. În absența capitalului de lucru și pe fondul scăderii
semnificative a cererii, multe dintre companii și-ar putea închide
activitatea și vor recurge la disponibilizări de personal, estimează
analiștii de la Sierra Quadrant, care consideră că planul de susținere a
economiei, pregătit de autorități, va fi unul esențial pentru evitarea
unei adevărate pandemii economice.
După ce, în 2019, numărul societăților comerciale și persoanelor fizice
autorizate intrate în insolvență a scăzut cu peste 20%, la 6.524 de
cazuri, de la 8.304 în 2018, perspectivele S2 2020 nu se anunță deloc
promițătoare.
După ce, potrivit estimărilor, peste 150.000 de firme și-au suspendat
sau închis activitatea, urmare a restricțiilor impuse de pandemia de
coronavirus, iar peste 1,2 milioane de angajați au fost trimiși în șomaj
tehnic sau disponibilizați, experții estimează că numărul noilor
insolvențe ar putea atinge în 2020 pragul de 10.000 de dosare.
,,În vizor se află cele aproape 150.000 de companii (28% din totalul
firmelor active) care înregistrau deja pierderi financiare la finalul
lui 2019. Aceste firme, cele mai multe din comerț, servicii, HORECA,
industria prelucrătoare și transporturi, care angajează 850.000 de
salariați (21% din totalul angajaților din sectorul privat), s-au aflat
în prima linie, fiind primele care au suspendat sau închis
activitatea’’, arată analiza Sierra Quadrant.
Potrivit experților, odată cu stoparea programului de susținere
financiară a șomajului tehnic, multe dintre companiile din sectorul
IMM-urilor, considerate în prezent ,,asimptomatice’’, se vor afla într-o
situație de risc.
,,Într-o economie extrem de fragilă, cum este cea românească, cu peste
90% dintre firme slab capitalizate, odată ce vor fi ridicate subvențiile
pentru șomajul tehnic, este posibil ca multe companii să își suspende
activitatea sau să declare insolvența din lipsă de capital și pe fondul
scăderii acute a cererii. Cum doar foarte puține companii sunt cu
adevărat bancabile și pot accesa creditele din programul IMM Invest,
pentru restul va urma o perioadă în care vor trebui să ia decizii dure,
dar necesare, pentru supraviețuirea business-ului’’, afirmă Ovidiu
Neașcu, asociat coordonator al Sierra Quadrant.
,,Profilul firmei cu risc de insolvență arată că cele mai multe
societăți din servicii, turism și comerț pot rezista financiar între 2-3
luni. După această perioadă, chiar și cu susținerea oferită de stat în
cadrul programului de șomaj tehnic, insolvența va deveni principala
soluție de protecție economică pentru multe dintre companii’’, afirmă
specialiștii.
În 2019, numărul dosarelor noi de insolvență a fost de 6.384, mai mic cu
22% faţă de anul anterior, situându-se la minimul ultimului deceniu.
Cele mai multe insolvenţe au fost în sectorul comerţului cu ridicata şi
distribuţie, acestea fiind urmate de construcţii şi comerţul cu
amănuntul.
În primele trei luni din 2020, datele ONRC indică un număr de 1320 de
cazuri noi de insolvență, față de 1509 în perioada similară din 2019.
Esențial, după încetarea șomajului tehnic asigurat din fonduri publice,
spun specialiștii, va fi sprijinul statului, în sensul unei infuzii
semnificative de capital în economie și a relaxării fiscalității pe
piața de muncă.
,,Sperăm ca programul de susținere pregătit de autorități să se plieze
pe realitatea economică și să ofere soluții concrete pentru sectorul
IMM. O alternativă la șomajul tehnic ar trebui să fie o formă mixtă de
ajutor de stat pentru firmele care își mențin angajații în câmpul
muncii, însoțită de o reducere a taxelor pentru menținerea de către
companii a salariilor la nivelul dinaintea crizei.
Fără un program coerent de susținere a companiilor, este foarte probabil
ca multe dintre IMM-urile din România să nu reușească să ajungă în
toamnă, în contextul în care și consumul se anunță la un nivel redus,
urmare a scăderii puternice a puterii de cumpărare’’, arată analiza
Sierra Quadrant.
Concordatul preventiv, alternativa la insolvență
Potrivit companiei, firmele care iau în calcul insolvența ca soluție
pentru a se proteja în fața consecințelor crizei pot apela la o
procedură mai eficientă –concordatul preventiv.
Concordatul preventiv este mai avantajos decât insolvența pentru că
permite acoperirea în timp cât mai scurt şi în proporţie cât mai mare a
datoriilor acumulate, cu scopul evitării procedurilor de faliment.
În plus, debitorul poate cere judecătorului sindic suspendarea
provizorie a executărilor silite urmând ca acestea să se suspende de
drept din momentul comunicării hotărârii de constatare a concordatului
către creditorii semnatari, suspendarea curgerii dobânzilor,
penalităților și a cheltuielilor aferente creditorilor concordatari.
,,Evitarea insolvenței elimină și dezavantajul defavorizării companiei
în piața în care activează, care ar duce la o scădere a încasărilor
acestuia și, pe cale de consecință, a capacității de acoperire a
creanțelor. Un alt avantaj pentru creditori este că procedura suspendă
curgerea termenului de prescripție a dreptului de a solicita executarea
silită, prin semnarea acordului de concordat, astfel încât creditorul
semnatar nu riscă să piardă posibilitatea de a valorifica titlul
executoriu deținut împotriva debitorului’’, a mai declarat Ovidiu
Neacșu.
Cum să reziști în fața provocărilor crizei
Sierra Quadrant avertiza, în luna ianuarie, că anul 2020 va trebui să
fie anul reorganizării business-ului în România.
Creșterea economică impredictibilă, bazată în mare parte pe consum,
deprecierea monedei naționale, evoluția inflației, fragilitatea
financiară a multor companii și optimismul ireal al multor antreprenori
în privința încasărilor în condițiile unui blocaj financiar în creștere
erau văzute de experți printre principalele motive pentru care oamenii
de afaceri trebuie să își reconfigureze business-urile.
Nori negrii asupra economiei s-au adunat, din păcate, mai repede decât
se estima, iar shut-down-ul determinat de pandemia de coronavirus a dus
necesitatea măsurilor de reorganizare în zona de urgență de gradul zero.
Potrivit experților, ajustarea planurilor pentru al doilea semestru din
2020 trebuie să plece de la reevaluarea condițiilor economice. Analiza
performanței partenerilor trebuie să fie în prim-plan, alături de
deblocarea banilor din active non-core business, precum terenuri,
depozite, spații comerciale, autovehicule sau echipamente pentru funcții
secundare.
,,Companiile, indiferent de mărime, trebuie să își monitorizeze mai
atent numerarul și cheltuielile și să încerce să reducă durata medie de
încasare a creanțelor, care să fie transpusă proporțional către scăderea
termenelor de plată a furnizorilor’’, afirmă Ovidiu Neacșu.
Gestionarea optimă a numerarului, eliberarea sumelor suplimentare din
bilanț, în general reechilibrarea costurilor pe baza previziunilor
revizuite ale veniturilor alături de reconsiderarea investițiilor vor
ajuta cel mai bine companiile, indiferent de cât durează epidemia.
,,Reducerea maturității contractelor cu partenerii de afaceri și
corelarea costurilor aferente cu volumul de activitate și indicatorii de
performanță variabilă ai furnizorului reprezintă elemente esențiale ale
politicii de evitare a coronacrizei economice’’, a mai spus oficialul
Sierra Quadrant.
Într-o perioadă în care blocajul financiar a crescut semnificativ,
experții spun că asigurarea unei linii de finanțare bancară poate fi o
soluție optimă în caz de probleme de cash-flow.
O soluție ar fi, potrivit Sierra Quadrant, și dezvoltarea unei
legislații care să impună o disciplină financiară pentru achitarea
facturilor: contracte cu titlu executoriu si termene de plată
reglementate legal pe care să le respecte toți agenții economici dar și
statul, principalul rău-platnic din economie.
În cei peste 23 de ani de activitate, Sierra Quadrant a devenit una
dintre cele mai importante companii de profil din România, fiind
specializată în lucrări de administrare și lichidare complexe, cu un
ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare și
diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie
soluționate, concomitent cu procedura de insolvență: bilanț de mediu,
substanțe periculoase în proprietate, servituți neclare și litigii
legate de patrimoniu, etc.
