O problema netaxata de stat: curvele cu legitimatie de presa…
Cei mai multi nu au nici cea mai vaga idee despre presiunile si umilintele din mass-media autohtone. Am fost luat de multe ori peste picior de naivi sau vanduti cand urlam ca nu exista presa libera in Romania. NU EXISTA! Marile redactii exista doar datorita contractelor de publicitate sau a unor sponsori din partide si este la mintea prostului ca doar cine manevreaza parghiile politice si administrative isi poate asambla o gasca de mercenari ieftini cu pixuri sicare de televiziune.
Niste colegi de breasla de la o redactie puternic impregnata politic isi ascundeau tematori, luni, sigla in zona manifestantilor de la Prefectura Constanta. „Cum plm sa luam vox-uri acum?!?” se crizau la vederea celor 2000 de tineri care strigau intr-un suflet, cu ochii la balcoanele institutiei, „lua-v-ar DNA!”… By the way, duminica nu am apucat sa vad mutrele stalinistilor de la posturile nationale la momentul solemnitatilor…Mi s-a confirmat insa ca otrepele pupincuriste nu stiu sa cedeze cu demnitate: plansete, amenintari, explicatii medicale,rugaciuni si blesteme pe facebook etc.
In cotext, sa nu uitam ca majoritatea romanilor care a votat un neamt luteran puscariabil a facut-o in speranta de a da o lovitura coruptiei institutionalizate de PSD. Vom vedea ce urmeaza, lipsiti de elanul anilor ’90, pentru ca nu putem uita tradarea si nenorocirea guvernarii Conventiei Democrate, cand toate taraturile securiste au napadit partidele si redactiile „anticomuniste”, unde au condus la o guvernare mai ticaloasa si mai corupta decat cea a lui Iliescu. Am auzit de prea multe ori – doar in campanii electorale – promisiunea lustratiei, depolitizarii institutiilor, a functionarii justitiei etc. Cum se va reflecta aceasta transformare in presa constituie un scenariu impresionant in conditiile in care masinaria de propaganda a PSD-ului detine zeci de redactii ale caror angajati depind, indiferent de convingerile lor, de aceasta situatie dramatica. Pana la aceasta ora, miile de oameni care traiesc in acest segment dependent de politic privesc cu o resemnare muta la scena politica: detesta sistemul, dar painea lor depinde de bugetul partidelor sau de conturile celor ce vizeaza etajele superioare ale statului.
Jurnalismul, protejat de lege precum un hobby…
Stim toti ca in Romania statutul jurnalistului este o gluma amara, in conditiile in care in functiile de conducere nu parvin decat pe linie politica, iar profesionistii care au intrebari serioase sunt izolati, stigmatizati, li se pune interdictia de a calca in marile redactii, sfarsesc prin a subzista eventual in mediul online. Sa mai amintesc ca in presa poate lucra orice panarama fara studii superioare sau de specialitate iar numarul acestora este covarsitor peste cel al absolventilor de specializari in domeniu? Sau ca spre deosebire de alte categorii profesionale nu dispunem de un cadru legal sau sindical care sa ne protejeze in fata oricarui fel de abuz sau presiuni? Poti avea “libertatea” de a avea atitudine cu un salariu egal sau mai mic decat al unei femei de serviciu? Sa ma scuteasca imbecilii de contraziceri fara noima, marea majoritate a jurnalistilor au salarii sub 1.500 lei! Apropos, v-ati gandit de ce nu mai exista presa de investigatii in tara, iar marea majoritate a scormonelilor sunt pe linia santajului politic? Rămâne posibilitatea de a accepta mici compromisuri dar ca sa treci peste cadavre, ca sa te atarni de functii de conducere si sa plutesti in mizeria proprie tine de liberul arbitru, de constiinta proprie!
Presa: factor de echilibru sau destabilizator al societatii
Mai exista totusi o posibilitate: aceea de a ramane loial principiilor morale in limita in care se poate respira intr-un sistem actual. Am lucrat – si inca lucrez! – in cadru lunor redactii din sfera PSD si niciodata nu am fost amenintat din cauza convingerilor mele impotriva partidului amintit. Nu includ aici rautatile sau prostia unora, sunt insignifiante in povestea mea. Da, nu poti critica sau ataca mana care te plateste pentru ca aceasta este realitatea nu doar la noi in tara – aici insa se face mercenariat in lipsa unei legislatii sau protectii profesionale – dar nu te obliga nimeni sa mananci cacat sistematic si sa arunci cu venin, imbecilitati, calomnii si minciuni la cote maxime, cu efecte catastrofale asupra societatii. Nu poti promova decat cu greu intr-o redactie impregnata politic dar POTI ramane, daca ai suficient caracter, pe o linie de echilibru! Este ca in cazul medicinei: sunt nemernici care iti negociaza viata si ajung directori de spitale sau chiar ministri dar sunt si specialisti loiali principiilor profesionale si crezului lor… cati au mai ramas, desigur. Doctorii actioneaza asupra trupului, jurnalistii asupra gandirii. Specimenele de teapa celor care au invrajbit si scindat societatea in acesti ani, latraii securistilor care in urma cu zeci de ani urlau prin „tribunale ale poporului” moartea si distrugerea a milioane de romani, ar fi bine sa dispara. Categoric! Ei au fost stalpii dictaturilor si sunt astazi un instrument al dezastrului national. Ei sunt cei care amplifica constant efectele raului in aceasta tara! Ei sunt cei care impun ticalosia ca etalon al “succesului” si „profesionalismului” bine renumerat desi in realitate probeaza definitia promiscuitatii. Nimeni nu te poate obliga sa renunti la omenie!!!
Turnatorii si agentii din redactii
Tot la mitingul anti-PSD l-am observat si pe cel care in urma cu un an mi-a cerut – fara succes- sa torn contra cost pentru o anumita structura: era alaturi de mine, cu aparatul de fotografiat si reportofonul la el pentru ca poarta legitimatia unei redactii locale.
Un alt capitol sensibil cu un ecou recent suficient de puternic il constituie imixtiunea serviciilor secrete in presa. Concluzia recentului scandal a fost ca aceste structuri sunt greu si uneori chiar imposibil de controlat. Daca legislatia in domeniul presei nu va fi schimbata, daca nu se vor infiinta noi asociatii profesionale care sa elimine batranele curve staliniste care au confiscat orice forma de democratizare si progres, de promovarea unor initiative in legislativ, vom fi in continuare sub tirul acestor macelari de suflete care isi vor schimba culoare tricourilor o data la cativa ani. Jurnalismul a devenit terenul fertil pentru cele mai mizerabile interese astfel ca nu mai putem distinge care dintre aceste toxine sunt fabricatie autohtona. Nu este cazul sa privim ceea ce se intampla in aceste zile ca pe o simpla lupta politica. Indiferent de optiunile fiecaruia trebuie sa acceptam ca fara o vointa comuna nu vom putea spera prea curand la o stabilitate si siguranta in tara. Ranile comunismului sangereaza in continuare. Stim toti cine sunt vinovatii: NOI toti cei ce acceptam sa ne spulberam principiile, visele, demnitatea, zambetul sincer sau idealurile in schimbul „supravietuirii” in mocirla fricii, compromisurilor, motivelor si al vesnicelor datorii…
Cat despre forta cuvantului ar fi prudent ca orice mic sau mare politruc sa stie ca oricand un pix se poate transfoma intr-o arma. Doar pentru asta suntem platiti, nu-i asa, dragi colegi cu salarii umilitoare?;)
Codruţ Burdujan este producător TV la o televiziune constănţeană, colaborator al mai multor instituţii media locale şi naţionale.
