La trei luni de la moartea unui copil aflat în grija statului, Consiliul Județean Argeș, condus de Ion Mînzînă, este acuzat că ascunde adevărul într-un caz care ar trebui să zguduie din temelii întregul sistem de protecție socială.
Subprefectul Dragoș Predescu lansează un atac frontal și cere public ceea ce autoritățile județene evită să ofere: transparență totală. „Un copil aflat în grija statului a murit acum 3 luni. Adevărul nu mai poate fi ascuns”, transmite acesta, cerând explicit publicarea concluziilor raportului de control privind tragedia dintr-un centru DGASPC Argeș.
Semnalele sunt extrem de grave. Potrivit subprefectului, în urma verificărilor efectuate de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, „managementul a fost defectuos și nu au fost luate toate măsurile de siguranță necesare pentru protejarea copilului”. Cu alte cuvinte, nu vorbim despre o simplă fatalitate, ci despre un posibil lanț de neglijențe într-un sistem care avea obligația să protejeze viața celor mai vulnerabili.
În acest context, Predescu îi cere direct președintelui CJ Argeș să iasă din tăcere: „Îi solicit domnului Ion Mînzînă să facă publice, de urgență, concluziile raportului de control și să prezinte măsurile dispuse. Un copil și-a pierdut viața într-un centru aflat în subordinea Consiliului Județean Argeș, iar argeșenii au dreptul să cunoască adevărul. Cei care au greșit trebuie să răspundă”.
Tonul devine și mai dur: „Gunoiul nu mai poate fi băgat sub preș”. O frază care sintetizează perfect suspiciunea că, în loc de asumare, asistăm la o tentativă de mușamalizare.
„În urmă cu două luni, un copil a murit după ce s-a prăbușit în gol de la etajul apartamentului în care fusese plasat de DGASPC Argeș”, amintește acesta, subliniind că au existat promisiuni ferme de clarificare. „Am spus că acest caz trebuie analizat cu maximă seriozitate, că adevărul trebuie aflat și că cei responsabili trebuie să răspundă”.
Rezultatul? „În locul transparenței, am asistat la încercări de minimalizare a gravității acestui caz și la evitarea asumării răspunderii”.
În aceste condiții, concluzia este devastatoare: „Dacă aceste concluzii sunt cele cuprinse în raportul oficial, vorbim despre un eșec administrativ de o gravitate excepțională”.
Predescu insistă că publicarea raportului nu este opțională, ci o obligație: „Transparența este o obligație față de cetățeni și față de memoria copilului care și-a pierdut viața”. În opinia sa, orice tentativă de a ascunde adevărul „nu va face decât să adâncească neîncrederea oamenilor într-un sistem care ar trebui să îi protejeze pe cei mai vulnerabili”.
Mai mult, dacă aceste concluzii se confirmă, subprefectul cere măsuri radicale: „impun asumarea imediată a răspunderii la nivelul conducerii DGASPC Argeș” și „demisia persoanelor aflate în funcții de conducere”, precum și „declanșarea unei reforme reale în cadrul instituției”.
Mesajul final este unul fără echivoc și pune întreaga responsabilitate pe umerii statului: „Nu este vorba despre un simplu incident administrativ, ci despre viața unui copil care ar fi trebuit să fie în siguranță. Statul avea obligația să protejeze acest copil. A eșuat. Acum are obligația să spună adevărul și să îi tragă la răspundere pe cei vinovați”.
Până la apariția raportului, tăcerea Consiliului Județean Argeș rămâne cea mai grea acuzație.
