Nici nu deschideţi bine textul, că iar o să spuneţi(nu toţi dar majoritatea) cu tot dragul „Iar s-a trezit asta să scrie, iar se plictisește și nu are ce face decât să se lege de câte ceva sau cineva.”. Băi, cu tot riscul asumat, recunosc faptul că mă (cam) leg. Însă nu fără vreun motiv anume. E firesc să ripostezi atunci când te râcâie ceva sau vreo persoană cu prea multe figuri în cap. Bine, astăzi nu am de gând să mă leg de Gigel, Dorel, Costel, MariTZa, coarde nasoale și tupeiste, educatoare penale și prefăcute sau de expirate fleșcăite cu fizic de parizer umflat cu apă sărată care încă mai au fluturi în stomac și o ard în poze la volanul vreunui Merţan sau alt bolid de lux ca să le „admire” masculii (pardon?! anumiți indivizi de mâna a treia, de fapt.) pentru cât sunt ele de realizate. Le-am dat un pic de concediu de odihnă, momentan ne mai prezentând interes.
Dar să lăsăm asta și să vedem care e treaba cu „Pardon!”, ce este și cum de s-a preschimbat el în „F.m.m.!”.
Cu siguranţă cei care v-aţi plimbat prin ţară aţi făcut oprire și prin orașul Câmpulung. Un oraș micuţ și fumos, dar care din păcate stă cam rău la partea cu străzile și străduţele care îl traversează, unele dintre ele arătând cam ca după bătăliile cu turcii. Și totuși ce legătură are titlul de astăzi cu orașul? Păi are. Și încă destulă. Pentru că și deoarece, dragă bre, „Pardon!” ăsta e chiar o stradă din oraș. Mai exact, bulevardul din buricul târgului, care, din cauza sau datorită îngustimii sale (stimabilii cetăţeni trecând pe acolo în număr mare, fără să vrea se atingeau unii de ceilalţi și spuneau „Pardon!”) a fost numit așa. Da, haioasă denumire, la vremea respectivă când asfaltul era întreg, nu crăpat mai ceva decât la Mârghia sau la Cucuieţii din Vale. Cu trecerea timpului și cu stricăciunile de pe jos, însă, „Pardon!” ăsta al nostru a cam început să își piardă din aerul ușor comic, astăzi devenind cunoscut, mai ales printre cetăţenii plimbăreţi, cu un nume nu prea demn de rostit dar pe care fără să vrei îl cam strivești între dinţi în momentul în care ai pus pasul acolo: „F.m.m.!”.
*Pamflet, trataţi-l ca atare! 🙂
