Unul dintre cele mai grave atacuri cibernetice asupra sistemului medical din România, produs în februarie 2024, a devenit recent un studiu de caz la nivel internațional. Într-o analiză amplă, BBC evidențiază modul în care autoritățile române au gestionat criza și au limitat impactul asupra pacienților, transformând incidentul într-un exemplu de reacție eficientă în situații critice.
Peste 100 de spitale din țară au fost afectate de atac, însă măsurile rapide adoptate au permis continuarea actului medical și evitarea unor consecințe grave.
Decizia-cheie: deconectarea imediată de la internet
Atacul a fost declanșat după compromiterea companiei RSC, dezvoltatorul platformei informatice Hippocrates, utilizată pe scară largă în spitale pentru gestionarea datelor medicale și administrative.
În momentul în care incidentul a fost identificat, Directoratul Național de Securitate Cibernetică a dispus deconectarea de urgență a unităților medicale de la internet. Măsura a vizat oprirea propagării ransomware-ului către alte sisteme și limitarea pagubelor.
Deși necesară, această decizie a avut un impact imediat asupra activității spitalelor. Fără acces la sistemele informatice, medicii și asistentele au fost nevoiți să revină la metodele clasice de lucru. Toate procesele – de la internări și consultații până la administrarea tratamentelor – au fost realizate pe suport de hârtie.
La Spitalul Județean Buzău, de exemplu, întreruperea sistemelor digitale a afectat întregul flux medical. Personalul a fost nevoit să improvizeze rapid pentru a evita blocajele și pentru a asigura continuitatea îngrijirii pacienților.
Răscumpărare refuzată: sistemele au fost recuperate din backup
Investigațiile au arătat că 26 de spitale au fost infectate cu ransomware-ul BackMyData, atacatorii solicitând o răscumpărare de 160.000 de euro, plătibilă în criptomonede.
Autoritățile române au refuzat însă să negocieze cu hackerii și nu au plătit suma cerută. În schimb, restaurarea sistemelor s-a bazat pe copiile de siguranță existente.
Echipele IT au intervenit imediat după izolarea infrastructurii compromise, iar datele au fost recuperate fără pierderi majore. În aproximativ cinci zile, majoritatea spitalelor au revenit la o funcționare aproape normală.
Potrivit analizei BBC, nu au fost raportate decese sau cazuri grave generate direct de acest incident, ceea ce subliniază eficiența măsurilor adoptate.
Model de reacție pentru alte state
Modul în care România a gestionat acest atac a atras atenția experților internaționali. Cazul este în prezent analizat de specialiști din mai multe țări, în contextul creșterii numărului de atacuri cibernetice asupra infrastructurii medicale.
Spitalele sunt considerate ținte vulnerabile, deoarece depind de accesul constant la date și de funcționarea neîntreruptă a sistemelor informatice. În alte state, astfel de atacuri au dus la anularea intervențiilor chirurgicale și la perturbări majore ale serviciilor medicale.
Experții avertizează că grupările de criminalitate informatică exploatează presiunea existentă în sistemul medical, mizând pe faptul că instituțiile vor prefera să plătească rapid pentru a-și relua activitatea.
Cazul României demonstrează că reacția rapidă, existența unor copii de siguranță și coordonarea eficientă între instituții pot face diferența într-o criză cibernetică majoră. Lecțiile învățate din acest incident pot deveni esențiale pentru alte sisteme de sănătate din lume, aflate în fața unor amenințări tot mai sofisticate.
