Românii ajung să plătească facturi la energie cu până la 45% mai mari decât ar fi normal, deși România dispune de resurse energetice variate și relativ ieftine. O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă arată că problema principală nu mai ține de costul producției, ci de modul în care funcționează întregul sistem energetic.
Un sistem energetic mai scump decât ar trebui
Potrivit specialiștilor, explicațiile invocate frecvent în ultimii ani – precum războiul din Ucraina sau criza energetică europeană – nu justifică pe deplin situația din România.
Analiza indică faptul că adevărata problemă este reprezentată de costurile suplimentare generate de sistemul energetic în sine, care introduce riscuri, ineficiențe și distorsiuni pe tot lanțul dintre producător și consumator.
Într-un sistem funcțional, bazat pe reguli stabile și concurență reală, factura finală ar putea fi cu 25% până la 45% mai mică.
Cât costă „disfuncțiile” din factură
Potrivit estimărilor, o factură care ar trebui să fie de 100 de lei într-un sistem eficient ajunge în România la 125-145 de lei în perioade normale și chiar la 150-180 de lei în perioade de criză.
Cu alte cuvinte, între 25 și 45 de lei din fiecare 100 de lei plătiți de consumatori reprezintă costul disfuncțiilor din sistem.
Aceste costuri suplimentare provin din mai multe surse: distorsiuni de piață, costuri ridicate de echilibrare, distribuție scumpă, furnizare ineficientă și probleme de reglementare.
Paradoxul energiei ieftine, dar facturi mari
România are un avantaj important: produce energie din hidrocentrale, centrale nucleare, gaze naturale și surse regenerabile. În teorie, acest mix ar trebui să asigure prețuri competitive.
În realitate însă, consumatorii suportă costuri generate de volatilitatea pieței, lipsa contractelor stabile și incertitudinea legislativă.
Analiza arată că prețul eficient de producție ar fi între 250 și 350 lei/MWh, însă în practică acesta a ajuns frecvent între 500 și 900 lei/MWh.
Intervențiile statului au amplificat problemele
După 2022, piața energetică din România a fost marcată de numeroase intervenții: plafonări, compensări, suprataxări și reglementări succesive.
Deși aceste măsuri au fost introduse pentru a proteja consumatorii, ele au dus, în timp, la creșterea costurilor și a riscurilor din sistem.
Specialiștii susțin că România funcționează în prezent într-un sistem hibrid, care nu este nici complet liberalizat, dar nici coerent reglementat.
Cine profită de pe urma dezechilibrelor
Analiza atrage atenția că o parte dintre problemele structurale – precum rețelele subinvestite sau lipsa capacităților de stocare – sunt reale, însă anumite ineficiențe au devenit profitabile pentru unii actori din piață.
Este vorba despre câștiguri generate de volatilitatea prețurilor, exploatarea dezechilibrelor și blocajele administrative.
Autorii concluzionează că aceasta este una dintre cele mai mari probleme ale pieței energetice românești: nu doar că sistemul este ineficient, ci și faptul că anumite disfuncții sunt exploatate economic, în detrimentul consumatorilor.
