Ieri, ziarul Adevărul a publicat un amplu material legat de dezastrul ecologic cauzat de groapa de gunoi de la Albota. Conform jurnaliștilor de la Adevărul, DIICOT deține date concrete cu privire la modul absolut ,,haiducesc” în care această groapă care se vrea ecologică a fost administrată, dosarul fiind atât de bine făcut, cu ramificații atât de întinse, încât se va lăsa, mai mult ca sigur, cu arestări spectaculoase în rândul unor politicieni de top din județ. Pe lângă poluarea care pune în pericol sănătatea și viața locuitorilor din zonă, DIICOT a apreciat că există și un prejudiciu de 20 de milioane de lei.
În urmă cu un an și patru luni, în martie 2023, procurorii DIICOT Pitești făceau percheziții la mai multe firme din județul Argeș într-un dosar cu fraude uriașe, ce vizează depozitul de deșeuri din comuna Albota (Argeș). Timp de 10 ani, sute de familii ce trăiesc în împrejurimi au reclamat mirosurile teribile și fumul degajat, ce ajungeau și la câțiva kilometri depărtare, inclusiv în mai multe cartiere din Pitești.
Cu toate acestea, instituțiile abilitate din județul Argeș nu au avut vreo reacție fermă la numeroasele sesizări ale cetățenilor.
Cercetările ample au scos la iveală o bombă ecologică și o posibilă fraudă imensă comisă de oameni de afaceri cu complicitatea autorităților.
Începând cu anul 2012, o grupare infracțională din Argeș a raportat fictiv mii de tone de deșeuri reciclate, pentru a încasa sume uriașe de la statul român, spun procurorii. Prejudiciul este unul foarte mare, ridicându-se la peste 20 de milioane de lei. În realitate, deșeurile nu erau reciclate, fiind depozitate neconform legislației și prevederilor în vigoare.
”Adevărul” a solicitat un punct de vedere oficial de la DIICOT-Structura Centrală legat de stadiul dosarului, însă nu a primit vreun răspuns până la ora redactării acestei știri. Trebuie spus că, din martie 2023 și până acum, DIICOT nu a mai emis vreo comunicare legat de acest dosar major, ținându-l sub tăcere, deși importanța sa este una foarte mare, iar neregulile constatate sunt de maxim interes public.
„Adevărul” a intrat în posesia raportului întocmit de către experții de la Institutul Geologic al României. Iar datele din raport arată un nivel uriaș al poluării.
Poluare mare în numeroase probe
Depozitul de deșeuri de la Albota are o suprafață de depozitare de 12 hectare.
În total, în martie 2023, experții de la Institutul Geologic al României au prelevat în martie și mai 2023 zeci de probe de apӑ şi sol de pe amplasamentul depozitului de deșeuri Albota și din proximitatea acestuia, inclusiv din pârâul Geamăna Mare, ce ajunge în râul Argeș. Toate probele au fost analizate într-un laborator acreditat RENAR.
La mai multe probe lichide prelevate în martie 2023 de către specialiști s-au remarcat conținuturi mult depășite pentru poluanți.
De exemplu, la una dintre probe nivelul de azot total a fost de 147 de ori mai mare decât limita admisă, în timp ce la amoniu – atenție!- limita maximă admisă a fost depășită de 600 de ori.
La o altă probă, nivelul de azot total a fost de 12 ore peste limită, în timp ce nivelul de amoniu a fost de 17 ori mai mare decât limita normală.
În fine, la o a treia probă, nivelul de azot total a înregistrat o valoare de 30 de ori mai mare față de limită, în timp ce nivelul maxim admis de amoniu a fost depășită de 130 de ori.
”Poluanții azot total și amoniu prezintă depășiri în toate probele”, au specificat în raport experții de la Institutul Geologic al României.
Efectul principal al poluării cu azot al apelor de suprafaţă îl reprezintă eutrofizarea. Acest proces este caracterizat prin creşterea accelerată a algelor şi a altor plante acvatice, ca urmare a conţinutului crescut de compuşi ai azotului şi fosforului în apă. Ca rezultat, echilibrul organismelor acvatice se deteriorează diminuând în acest mod calitatea apelor.
Printre efectele negative induse de concentraţiile mari de azot în apă se numără: explozia dezvoltării algelor, care poate avea efecte toxice, afectând sănătatea oamenilor şi animalelor; creşterea excesivă a plantelor acvatice care poate conduce la diminuarea cantităţii de oxigen în apă având ca efect moartea peştilor; pierderea biodiversităţii;
Excesul de amoniu poate deteriora vegetaţia şi este extrem de toxic pentru viaţa acvatică, în special când nivelurile pH-ului şi temperaturii sunt ridicate.
O altă probă prelevată din sol de la Albota a scos la iveală poluări semnificative cu nichel (de patru ori peste limită) și zinc, tot de patru ori peste limita admisă.
Și la taliu, un metal extrem de toxic și nociv pentru organism, s-au înregistrat depășiri ale nivelului maxim admis la două probe prelevate de specialiști.
Și probele prelevate în mai 2023 de către experți au scos la iveală noi niveluri foarte mari ale poluării în zona depozitului de deșeuri din comuna Albota. Astfel, la proba 2, nivelul de azot total a fost de 137 de ori peste limită, în timp ce nivelul de amoniu a depășit de nu mai puțin de 800 de ori limita maximă admisă.
În cazul probei 5 prelevate în mai 2023 la Albota, nivelul de azot total a depășit de 287 de ori limita, iar cel de amoniu a fost de 850 de ori peste limita maximă!
”Toate probele de apă sunt poluate considerabil cu azot total și amoniu și majoritatea depășesc conținutul de fosfor. Poluanții azot total și amoniu prezintă depășiri în toate cele 11 probe de apă. Unele probe sunt încărcate și cu metale, în special fier și mangan. Referitor la punctele de prelevare a solurilor, observăm că probe din interiorul amplasamentului, dar și din exteriorul acestuia prezintă poluare cu metale. De remarcat faptul că probele prelevate din zona în care au fost executate excavații sunt poluate cu mai multe substanțe periculoase. Tot din acest perimetru, în care au fost materiale îngropate, analiza microscopică confirmă prezența unei alte substanțe periculoase: azbestul”, au scris negru pe alb experții în raportul ce se întinde pe zeci de pagini.
Dovezile că poluarea nu era accidentală, ci constantă
Și, conform specialiștilor de la Institutul Geologic al României, nivelul mare de poluare afectează puternic și pârâul Geamăna mare: ”În probele de apă prelevate în martie și mai 2023 din pârâul Geamăna Mare, pe lângă depășiri ale conținuturilor metalice, surplusul de fosfor, azot și amoniu influențează considerabil starea apei de suprafață în privința vieții acvatice”.
Și aceiași experți au concluzionat că nivelurile depășite de azot total și fosfor înregistrate în martie și mai 2023 ”nu reprezintă o situație accidentală, întrucât analiza rapoartelor de încercări pentru probe prelevate din pârâul Geamăna Mare din anii 2020, 2021 și 2022 prezintă lunar aceleași depășiri pentru azot total și fosfor. Există indicii privind extinderea eventualei poluări în proximitatea depozitului de deșeuri de la Albota, întrucât au fost identificate depășiri ale substanțelor poluante în probele prelevate din proximitatea amplasamentului. Cantitatea mare de levigat denotă exploatarea defectuoasă a depozitului de deșeuri și poate provoca instabilitatea acestuia”. Altfel spus, poluarea din pârâul Geamăna este una ce durează de ani de zile.
Trebuie spus că levigatul este un lichid ce se formează atunci când apa se infiltrează prin materialele reziduale și este contaminată cu substanțe chimice și alte substanțe nocive. Acest lichid, dacă nu este gestionat corespunzător, poate provoca daune semnificative asupra mediului și poate prezenta riscuri grave pentru sănătatea oamenilor și a animalelor.
Contaminanții obișnuiți găsiți în levigat includ metale grele, compuși anorganici și compuși organici dizolvați sau în suspensie precum și agenți patogeni. Acești contaminanți pot prezenta riscuri grave pentru mediu dacă nu sunt gestionați corespunzător.
Experții au descoperit și un șanț umplut cu levigat în marginea exterioară a drumului ce separă depozitul de deșeuri de o livadă. De asemenea, pe traseul pârâului Geamăna au fost observate mai multe acumulări cu aspect de levigat.
Conform experților, poluarea cu azot poate fi legată de activitatea de la Depozitul de deșeuri din comuna argeșeană Albota, deoarece procesele de tratare a apelor uzate (levigat) pot polua.
După cum au precizat surse judiciare pentru ”Adevărul”, în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2022, firma Girexim Universal, administratorul depozitului de deșeuri de la Albota, a facturat și încasat de la operatori economici, inclusiv operatorii serviciului public de salubritate, zeci de milioane lei, neplătind însă și contribuția la Administrația Fondului pentru Mediu.
În acest context, în perioada anilor 2019-2022, bugetul Administrației Fondului pentru Mediu a fost prejudiciat cu suma de peste 20 milioane lei.
