Este membru al Partidului Social Democrat din 1999, are o prodigioasă carieră de inginer silvic şi, de aproape patru luni, ocupă scaunul de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Argeş. Fiind la a treia generaţie de silvicultori, recunoaşte că plimbarea în pădure îl relaxează, după o săptămână în care are de rezolvat multe probleme ale instituţiei al cărei secund este. Mărăşoiu are 46 de ani, este căsătorit şi are doi copii, conform CV-ului personal. La nivel profesional, ţinând cont că provine din mediul privat, recunoaşte că sunt multe lucruri de schimbat la nivelul mentalităţii funcţionarului public. Despre toate acestea am discutat zilele trecute, discuţie redată succinct în interviul de mai jos.
Reporter: Aţi avut vreun şoc, cât de mic, atunci când aţi ajuns vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Argeş? Şoc în sensul că poate lucrurile nu erau chiar aşa de frumoase…
Mărăşoiu: Nu pot spune că a fost chiar un şoc, dar lucrurile nu sunt foarte simple… Este cea mai importantă instituţie a judeţului şi sunt foarte multe probleme de rezolvat, de la infrastructură şi până la coordonarea unor instituţii pe care le finanţăm. În plus, suntem o instituţie cu sute de angajaţi, nu este simplu pentru nimeni să coordoneze atâţia oameni.
Apropo de instituţii, instituţia dvs este acuzată şi de presă, şi de alţii, că nu a găsit rezolvare pentru managementul Spitalului Judeţean. Durează de o lună această problemă…
Da, există o problemă generală cu sistemul de sănătate, de la lipsa personalului, până la subfinanţarea cronică. Şi când spun ,,cronică’’ mă refer la ceea ce se întâmplă de peste două decenii. Noi, cei de la Consiliul Judeţean, suntem obligaţi să respectăm o procedură, să oferim în mod transparent condiţiile pentru ca doritorii acestei funcţii de director să concureze în mod onest. Păi, acum ceva timp, mulţi jurnalişti ne acuzau de lipsă de transparenţă, acum ne acuză că suntem foarte vocali când spunem ce profil trebuie să aibă viitorul director, criterii care au fost publicate în toată presa. Deocamdată, aşteptăm ca zilele acestea problema de management să se rezolve (n.r-între timp, a fost numit un director interimar). Ceea ce nu înţeleg eu la anumiţi colegi ai dumneavoastră este faptul că ne pun la zid total nefondat, în condiţiile în care, repet, toate acţiunile noastre se desfăşoră cu maximă transparenţă.
Sunteţi un om politic… Ce părere aveţi despre cei 17 parlamentari argeşeni şi despre modul cum aceştia rezonează la problemele argeşenilor?
Clasa politică, administraţia românească şi, în particular, cea argeşeană, nu pot fi nici mai bune, nici mai proaste decât societatea în ansamblu. Aceştia fac parte din această societate şi, mai mult decât atât, sunt aleşi de către absolut toţi cetăţenii cu drept de vot. Pot spune că sunt mulţumit de activitatea deputaţilor Mircea Drăghici şi Simona Bucura Oprescu. Şi Cătălin Rădulescu este un deputat eficient, în ciuda unor articole de presă referitoare la viaţa sa personală sau la diferite declaraţii. Dincolo de toate acestea, Rădulescu este un deputat care s-a bătut şi se bate pentru Argeş. Ca să nu par partizan, şi senatorul liberal Iani Popa este unul cu o activitate foarte bună. Ca număr, pot spune că, la nivel de Argeş, sunt prea mulţi parlamentari, iar unii cred că nici nu au ce căuta acolo.
Dumneavoastră proveniţi din mediul privat… Ce ar trebui schimbat, după lunga dvs experienţă, în mediul bugetar?
Da, discuţiile despre eficienţa mediului bugetar nu se vor termina prea curând. În primul rând, trebuie să spun că sunt foarte mulţi angajaţi ai sistemului bugetar care îşi fac bine treaba, am foarte mulţi colegi care stau peste program ca să termine ce au de terminat. Din păcate, foarte mulţi funcţionari nu conştientizează că se află în slujba cetăţeanului şi că este plătit, indirect, de acesta. Chiar şi la Consiliul Judeţean am mai întâlnit astfel de probleme, dar sperăm să le corectăm cât mai repede.
Enumeraţi care au fost primele dumneavoastră activităţi în interesul argeşenilor, în primele luni de mandat!
Păi sunt foarte multe activităţi, vă daţi seama, este o instituţie cu arie lungă de acţiune. Pe lângă activităţile curente, mă pot bucura că am adunat la Piteşti arhitecţi din şapte judeţe. Întâlnirea a fost foarte importantă, deoarece arhitecţii sunt aceia care stabilesc cum arată, practic, satele şi oraşele României. Şi, ştim cu toţii, dacă sfaturile lor ar fi fost respectate, şi România arăta altfel. Dar nu e totul pierdut…
Care credeţi că sunt cele mai importante măsuri care ar trebui luate pentru argeşeni?
Păi, în primul rând, iar aici nu este o dorinţă a mea, ci o obligaţia asumată faţă de Uniunea Europeană, trebuie să oferim tuturor argeşenilor un pachet de servicii, care înseamnă, până la urmă, civilizaţie. Aici mă refer la apă curentă şi canalizare. Bineînţeles, ne interesează şi cultura, ne interesează şi educaţia, dar nu putem vorbi de civilizaţie pentru argeşeni dacă aceştia nu au măcar apă şi canalizare. Apoi, vin şi celelalte. Un al doilea punct, dezvoltarea turismului în zona de nord a judeţului. După aceea, reabilitarea economică a zonei de sud a judeţului, care are mai multe probleme, inclusiv de infrastructură. De aceea, în această perioadă se află în modernizare, în acea zonă, mai multe drumuri judeţene.
De câteva luni, de când aţi devenit vicepreşedintele CJ, interacţionaţi zilnic cu presa. Cum catalogaţi presa din Argeş?
Fac aceeaşi analogie ca şi în cazul politicienilor… Cum este societatea românească, aşa este şi presa! Citesc zilnic presa scrisă şi online, mă uit la posturile TV locale… Argeşul are o presă foarte dezvoltată şi incisivă, dar mai aveţi şi voi de făcut multe lucruri. Aveţi foarte mulţi colegi care parcă te iau la bătaie când îţi pun o întrebare, care scriu lucruri neverificate… Presa locală eu o văd cu bune şi cu rele, la fel cum văd şi administraţia, şi politica, toată societatea…
Cum vă petreceţi puţinul timp liber?
Recunosc, nu prea mai am foarte mult timp liber… Având în spate o carieră de inginer silvic, prefer să mă plimb prin pădure. Este foarte relaxant.
