Procuroarea Antonia „Pink” Diaconu, șefa Serviciului Teritorial Pitești al DIICOT și una dintre vocile proeminente din mișcarea de contestare a conducerii actuale a justiției, se confruntă cu acuzații grave de abateri disciplinare. DIICOT a confirmat că echipa de control a sesizat Inspecția Judiciară la 4 decembrie 2025, după ce un control intern a scos la iveală multiple nereguli în perioada 2024-2025.
Dosarul care a declanșat alarma
Scandalul a pornit de la un caz aparent simplu. Un procuror din structura centrală a DIICOT trebuia să verifice un rechizitoriu întocmit la Pitești, prin care un inculpat era trimis în judecată pentru trafic de droguri pe baza unui denunț. Problema majoră: denunțătorul era el însuși arestat preventiv pentru trafic de droguri și trimis în judecată de structura centrală a DIICOT.
Mai mult, nu s-au putut lămuri condițiile în care acesta a formulat denunțul care „a apărut din senin” pe masa DIICOT Pitești. Urmare a acestui denunț soluționat cu mare grabă, inculpatul a beneficiat de reducerea pedepsei în dosarul instrumentat de structura centrală.
Verificările ulterioare au arătat că situația nu era singulară, ci făcea parte dintr-un tipar sistemtic de irregularități.
Un mecanism suspect de gestionare a denunțurilor
Controlul intern a descoperit o practică cel puțin neobișnuită: numeroase persoane cercetate de alte structuri teritoriale ale DIICOT sau chiar de structura centrală alegeau să depună denunțuri tocmai la Pitești, iar cauzele erau preluate spre soluționare în proporție covârșitoare de către Antonia Diaconu personal.
Aceste dosare cu denunțuri din alte județe erau soluționate extrem de rapid, cu prioritate față de alte cauze, deși vizau fapte din afara rasei de competență. În contrast, denunțurile inculpaților din propria zonă a Serviciului Teritorial Pitești rămâneau mult timp în nelucrare.
Cifrele care ridică semne de întrebare
În perioada ianuarie-iunie 2024, deși avea opt procurori în subordine, Antonia Diaconu gestiona personal un număr uimitor de 719 cauze de trafic de droguri, din care a soluționat 18. Pentru comparație, subalternul său cu cel mai mare volum de dosare privind traficul de droguri avea doar 139 de cauze.
Conform surselor judiciare, existau situații în care denunțătorii nu erau nici măcar audiați pentru a confirma conținutul denunțului, deși aceasta este o practică constantă la nivelul marilor structuri de parchete. Cu toate acestea, denunțurile erau soluționate extrem de rapid de procurorul-șef.
Stenogramele falsificate – verdict definitiv al instanței
Unul dintre cele mai grave aspecte ale plângerii disciplinare privește falsificarea stenogramelor în dosarul nr. 63/24/P/2024. Curtea de Apel Pitești a constatat prin încheierea nr. 133 din 4 iunie 2024, emisă de judecătoarele Ioana-Mihaela Neacșa și Patricia-Lorela Soare, că transcrierile proceselor-verbale erau incorecte.
Instanța a reținut că în urma audierii CD-ului pus la dispoziție de apărare au fost descoperite erori grave de transcriere:
- Se transcrisese „și sobolanii pe ei” în loc de „și șofer la dispoziție”
- Se transcrisese „m-am mai dus după unul și a trebuit să mai am nevoie de zece plicuri” în loc de „am mai fost odată, a trebuit să mă duc după unul și când colo a trebuit să mai am grijă de zece prieteni de ai lui”
Aceste modificări au influențat în mod direct punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii arestării preventive. Rechizitoriul nr. 63/24/P/2024 din 29 aprilie 2024 a fost confirmat de procuroarea Adriana Sache, șefa Secției de combatere a traficului de droguri din Structura Centrală a DIICOT.
Cazul amintește de scandalul care, acum câțiva ani, a zguduit dosarul Paltin Sturdza-Viorel Hrebenciuc de la DNA, deși în acest caz este vorba despre DIICOT.
Interceptări ilegale și încălcarea secretului profesional avocat-client
În plângerea disciplinară se arată că în dosar au fost redate convorbiri telefonice purtate între inculpat și avocatul său ales, fără relevanță directă pentru obiectul cauzei. Această practică este considerată o violare gravă a secretului corespondenței și a dreptului la apărare.
Cazul concret din dosarul 55/24/P/2025/D1
În volumul 9 UP, filele 312-313, apare o discuție între inculpat și avocatul său Nelu Tașcă, menționând aspecte din sfera apărării și informații neconexe la acuzație. De asemenea, în cadrul aceluiași dosar există convorbiri telefonice ale avocatului ales cu sora inculpatului, convorbiri care nu au legătură cu obiectul acuzației.
Probe de la „dușmani, drogați și nebuni”
Inculpatul Alexandru Mihăilescu reclamă că procuroarea Antonia Diaconu, în lipsa de probe directe, ar fi folosit „declarații ale unor martori aflați într-o relație de dușmănie cu petentul, persoane cu afecțiuni psihice sau dependențe, fără a verifica dacă sunt în deplinătatea facultăților mintale sau dacă ce spun corespunde realității”.
Mai mult, procurorul ar fi abordat în mod repetat persoane care nu îl cunosc personal pe inculpat, punând întrebări despre avocatul ales, insinuând legături sau situații financiare – o conduită descrisă ca fiind „o încercare de discreditare sau intimidare nejustificată”.
Atitudine ostilă și comportament neprofesional
Conform plângerii disciplinare, la 3 septembrie 2025, la sediul DIICOT Pitești, procurorul Nanu Vladimir, în biroul procurorului-șef Diaconu Antonia, i-ar fi adresat inculpatului și concubinei acestuia afirmații tăioase, precum că „din cauza petentului, un om nevinovat se află în detenție”.
Ulterior, la Tribunalul Argeș, în momentul propunerii arestării preventive, același procuror ar fi manifestat un comportament de sărbătorire, cu scandări sau aplauze, în prezența ofițerilor BCCO.
În cadrul judecării apelului din dosarul 2988/109/2024, procuroarea Diaconu a susținut în instanță că dosarul constituit la DIICOT Structura Centrală ca urmare a plângerilor formulate de inculpat „este de fapt o răzbunare a procurorului ierarhic superior și că a fost instrumentat împreună cu avocatul ales al petiționarului”.
În pledoarie, procuroarea ar fi făcut referiri despre situația materială a inculpatului și relații amoroase anterioare – aspecte care nu țin de sfera obiectivă a cauzei și care ar trebui să rămână în afara dezbaterii juridice.
Recuzarea admisă de DIICOT Central
Apreciind că faptele și conduitele menționate anterior creează o stare de pericol în care nu se poate asigura o urmărire penală obiectivă și imparțială, inculpatul Alexandru Mihăilescu a formulat o cerere de recuzare a procuroarei Antonia Diaconu în cel de-al doilea dosar pe care aceasta i l-a deschis (nr. 55/24/P/2025/D1).
Cererea a fost admisă la 4 noiembrie 2025 de către procurorul Ionuț Marcu de la DIICOT Central, ceea ce confirmă gravitatea acuzațiilor formulate.
Cronologia suspectă a dosarelor
Plângerea disciplinară subliniază o succesiune de evenimente cel puțin îngrijorătoare:
- 21 august 2025: Este arestat colaboratorul DIICOT-ST Pitești de către Tribunalul București pentru inducerea în eroare a organelor judiciare și trafic de droguri (faptele pentru care inculpatul Alexandru Mihăilescu fusese cercetat în dosarul 63/24/P/2024)
- 25 august 2025: Este formulat un denunț împotriva inculpatului de către soția/concubina colaboratorului DIICOT-ST Pitești
- 2 septembrie 2025: Inculpatul este eliberat de Curtea de Apel Pitești și plasat sub control judiciar
- 3 septembrie 2025: A doua zi după eliberare, se pune în mișcare acțiunea penală de către procuroarea Diaconu, inculpatul fiind reținut și ulterior arestat preventiv
Acest context ridică suspiciuni privind corectitudinea și motivația instrumentării și apare ca posibilă reacție sau represalii față de plângerile penale formulate anterior de inculpat împotriva colaboratorului DIICOT.
Nereguli procedurale grave
În dosarul anterior (63/24/P/2024), inculpatul susține că au fost constatate următoarele nereguli:
- Nu se cunoaște modalitatea în care s-a înregistrat denunțul de la care a pornit instrumentarea dosarului. Deși apare ca fiind trimis prin intermediul avocatului, la dosar nu există nicio împuternicire avocațială.
- Nu a fost audiat denunțătorul, la dosar nu există o declarație a acestuia, fiind suspectă modalitatea în care procurorul-șef a luat cunoștință despre numele și datele de contact ale colaboratorului (care este descris ca „denunțător de serviciu” la DIICOT-ST Pitești).
- Cercetarea judecătorească în dosarul ulterior (6228/19/P/2024) a scos la iveală că denunțătorul nu cunoștea nimic despre activitatea presupus infracțională a inculpatului, întregul denunț fiind opera colaboratorului DIICOT.
- Procese-verbale cu date divergente sau redactate după încheierea urmăririi penale, pentru a completa sau justifica acuzațiile – calificate drept posibile falsuri intelectuale.
Abaterile disciplinare invocate
Plângerea disciplinară invocă încălcarea art. 271 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, referitor la:
- Lit. b: „atitudinile nedemne în timpul serviciului față de colegi, celălalt personal al instanței sau al parchetului în care funcționează, inspectori judiciari, avocați, experți, martori, justițiabili ori reprezentanți ai altor instituții”
- Lit. s teza I: „exercitarea funcției cu rea-credință”
Conform surselor judiciare, în urma controlului privind activitatea Antoniei Diaconu s-a concluzionat că aceasta a avut opt abateri disciplinare menționate în Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Reacția procuroarei Antonia Diaconu
În urma apariției primelor informații despre sesizarea disciplinară, șefa DIICOT Pitești a scris pe Facebook:
„Vreau să spun doar atât: lucrurile stau, de fapt, exact invers și aceasta așa-zisă sesizare care a apărut așa rapid în presă vine în urma unui demers al meu. Eu însă respect legile și regulamentele și m-am gândit că nu barfa online e soluția, ci căile legale. PS: inutil să spun că nimeni nu m-a intrebat nimic. FIAT JUSTITIA PEREAT MUNDI. Mulțumesc.”
Contextul mai larg
Antonia Diaconu este una dintre inițiatorii scrisorii de susținere a magistraților care reclamă „capturarea” justiției, venită în siajul documentarului Recorder. În interviuri recente, ea a declarat că justiția este „la un moment de răscruce” și că „orice asanare începe ca la boală: cu tăierea tumorilor”.
Ironiei situației constă în faptul că, în timp ce procuroarea Diaconu critică public disfuncționalitățile sistemului judiciar și se prezintă drept o voce a reformei, propriile sale practici profesionale sunt acum cercetate de Inspecția Judiciară pentru posibile abateri grave.
Controlul efectuat de conducerea DIICOT a vizat, printre altele, modul de respectare a ordinelor nr. 345/2019 și nr. 175/2024 ale șefului DIICOT privind primirea, înregistrarea, repartizarea și soluționarea denunțurilor formulate de inculpați cercetați în cauze de competența acestei direcții, în vederea obținerii unor beneficii legale de reducere a limitelor de pedeapsă.
Concluzii
Cazul Antonia „Pink” Diaconu ridică întrebări serioase despre integritatea unor procese penale instrumentate la DIICOT Pitești și despre modul în care sunt respectate drepturile fundamentale ale inculpaților, inclusiv dreptul la apărare și la un proces echitabil.
Falsificarea stenogramelor, confirmată prin hotărâre judecătorească definitivă, interceptarea ilegală a comunicărilor avocat-client, utilizarea unui sistem suspect de denunțuri și atitudinea ostilă față de inculpați reprezintă încălcări grave ale principiilor fundamentale ale justiției.
Rămâne de văzut cum va soluționa Inspecția Judiciară această sesizare și ce consecințe vor avea pentru cariera procuroarei care s-a poziționat public drept o apărătoare a justiției împotriva „capturării” acesteia.
Sursa: Luju.ro. Date prelucrate parțial cu ajutorul AI
