Moneda națională continuă să piardă teren în fața euro, iar semnalele din piață și din prognozele economiștilor indică o presiune graduală, dar constantă, pe cursul de schimb. În unele case de schimb ale băncilor, euro este deja vândut cu peste 5,3 lei, în timp ce estimările pe termen mediu indică depășirea acestui prag inclusiv la nivelul cursului oficial BNR în următorii ani.
Datele din piață arată diferențe semnificative între instituții. Unele bănci comerciale vând euro chiar și la 5,34 lei, în timp ce majoritatea se situează deja peste pragul de 5,30 lei. În același timp, casele de schimb independente rămân ușor sub acest nivel, apropiindu-se mai mult de cursul oficial.
Leul, pe un trend de depreciere controlată
Potrivit ultimului raport anual al BNR, leul s-a depreciat cu aproximativ 2,3% în 2025 față de euro, pe fondul unui context extern volatil și al incertitudinilor interne legate de politica fiscală. Banca centrală notează că evoluția cursului a fost una fluctuantă, cu episoade de tensiune accentuată în perioadele marcate de instabilitate politică, urmate de corecții parțiale.
În 2026, tendința de depreciere s-a menținut, iar ultima cotație oficială indică un nivel de 5,2438 lei pentru un euro.
Prognoze: euro peste 5,3 lei în orizontul 2027
Estimările instituțiilor financiare sugerează o continuare a acestei evoluții. Banca Comercială Română anticipează un curs de aproximativ 5,26 lei la finalul trimestrului trei din 2026 și 5,27 lei la finalul anului, cu o creștere graduală spre 5,30 lei în prima parte a anului 2027.
Și alte prognoze converg în aceeași direcție. Sondajele CFA România indică un curs de aproximativ 5,28 lei în șase luni și peste 5,35 lei în următorul an, ceea ce ar împinge euro în zona de echilibru peste pragul psihologic de 5,3 lei.
La nivel de piață bancară, presiunea este deja vizibilă: mai multe instituții financiare vând euro peste 5,31 lei, cu niveluri care ajung chiar la 5,34–5,35 lei în unele cazuri.
Scenariul de risc: retrogradarea la „junk”
Economiștii atrag atenția că evoluția cursului rămâne strâns legată de stabilitatea macroeconomică și politică. În cazul unei retrogradări a României la categoria „junk” de către agențiile de rating, scenariile devin mult mai severe.
În astfel de situații, istoria recentă oferă repere dure: în 2008, deprecierea monedelor din regiune a fost de 15%–20%, pe fondul ieșirilor de capital și al pierderii încrederii investitorilor.
Președintele CFA România, Adrian Codîrlașu, arată că, deși în prezent cursul este relativ stabil și predictibil datorită politicii monetare a BNR, riscurile rămân ridicate în cazul deteriorării percepției investitorilor.
„Totuși, în caz de downgrade vom avea o corecție. Despre amplitudinea acestei corecții nu mă pot pronunța. Mai mereu a fost de două cifre. Dar ne putem uita în urmă: în 2008, când România și Ungaria au intrat în junk, corecțiile au fost de 15%–20%”, a explicat acesta.
Presiune dinspre ratinguri și instabilitate politică
Agenția Moody’s avertizează, la rândul său, că incertitudinea politică și lipsa unei majorități stabile pot pune presiune pe procesul de consolidare fiscală. În evaluările recente, instituția subliniază importanța unui cadru politic predictibil pentru menținerea traiectoriei economice.
Revizuirile agențiilor de rating Fitch și Moody’s sunt programate pentru sfârșitul verii, moment considerat relevant pentru direcția percepției asupra riscului suveran al României.
În acest context, evoluția cursului euro-leu rămâne strâns legată nu doar de indicatorii economici, ci și de stabilitatea decizională, iar piața pare să anticipeze deja o perioadă de presiune graduală asupra monedei naționale.
