Anchetă de amploare privind obținerea frauduloasă a documentelor românești! Șaisprezece cetățeni ruși au fost trimiși în judecată, fiind acuzați că au folosit certificate de cetățenie falsificate pentru a obține cărți de identitate și pașapoarte românești. Investigațiile au scos la iveală și o practică extinsă a domiciliilor fictive, în urma verificărilor fiind anulate nu mai puțin de 1.702 cărți de identitate. Dosarul a fost instrumentat de Parchetul General și trimis Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat luni, 12 octombrie, trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 16 cetățeni ruși, acuzați de uz de fals, complicitate la fals informatic și complicitate la fals material în înscrisuri oficiale.
Potrivit procurorilor, persoanele cercetate ar fi utilizat documente falsificate pentru a crea aparența că dețin cetățenia română, obținând ulterior acte oficiale emise de autoritățile statului român.
Certificate de cetățenie falsificate, prezentate drept documente oficiale
Anchetatorii susțin că, în perioada februarie–iulie 2024, cei 16 inculpați au folosit certificate de cetățenie despre care pretindeau că fuseseră eliberate de reprezentanțele diplomatice ale României din Sankt Petersburg, Baku și Chișinău.
În realitate, potrivit acuzațiilor formulate de procurori, documentele erau falsificate.
„Inculpații au folosit în mod constant certificate de cetățenie false, care atestau în mod mincinos că au calitatea de cetățeni români pentru a obține acte de identitate românești”, se arată în comunicatul Parchetului General.
Pe baza acestor certificate, persoanele vizate ar fi reușit să obțină înregistrarea nașterilor în registrele românești de stare civilă, atribuirea unor coduri numerice personale și eliberarea certificatelor de naștere de către autoritățile Sectorului 6 din București.
De la certificate false la pașapoarte românești
După obținerea documentelor de stare civilă, inculpații ar fi continuat procedurile administrative pentru eliberarea cărților de identitate.
Solicitările au fost depuse la Câmpulung Moldovenesc, unde persoanele respective și-ar fi declarat domiciliul în România.
Ulterior, folosind cărțile de identitate obținute, acestea au solicitat și primit pașapoarte electronice românești de la Serviciul Public Comunitar de Pașapoarte Suceava.
Astfel, potrivit anchetatorilor, documentele falsificate inițial ar fi stat la baza eliberării succesive a mai multor acte oficiale românești.
Domicilii fictive contra cost. Peste 1.700 de buletine anulate
Ancheta a scos la iveală și o problemă mult mai extinsă decât situația celor 16 cetățeni ruși.
Verificările au identificat numeroase cazuri în care cetățeni străini proveniți din fostul spațiu sovietic figurau cu domiciliul în România, deși stabilirea acestuia ar fi fost fictivă.
În urma controalelor, Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor a dispus anularea a 1.702 cărți de identitate, pentru stabilirea fictivă a domiciliului.
Potrivit procurorilor, unele persoane ar fi acceptat să declare că găzduiesc cetățeni străini la propriile adrese în schimbul unor sume de bani.
Parchetul a anunțat că sumele obținute prin aceste practici urmează să fie confiscate, în condițiile legii.
Este important de precizat că cele 1.702 cărți de identitate anulate nu sunt atribuite exclusiv celor 16 inculpați, ci reprezintă rezultatul unor verificări mai ample privind domiciliile fictive.
Procurorii cer anularea tuturor documentelor obținute prin fals
Pe lângă trimiterea în judecată a inculpaților, procurorul de caz a solicitat instanței anularea certificatelor de cetățenie considerate false, a documentelor de stare civilă și a actelor de identitate și pașapoartelor obținute în baza acestora.
Dosarul a fost înaintat Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.
În aceeași cauză au fost încheiate anterior șase acorduri de recunoaștere a vinovăției, potrivit informațiilor comunicate de Parchetul General.
O anchetă care ridică semne de întrebare privind verificarea documentelor
Cazul readuce în atenție vulnerabilitățile care pot apărea în procedurile administrative de verificare a cetățeniei, stabilire a domiciliului și eliberare a actelor de identitate.
Potrivit acuzațiilor, certificatele falsificate ar fi permis parcurgerea mai multor etape administrative, de la înregistrarea nașterii până la emiterea pașaportului românesc.
Dimensiunea verificărilor, concretizată în anularea a peste 1.700 de cărți de identitate, evidențiază amploarea problemei domiciliilor fictive identificate de autorități.
Rămâne de stabilit, în cadrul procedurilor judiciare și al verificărilor administrative, cum au fost posibile aceste situații și dacă au existat și alte persoane implicate în facilitarea obținerii documentelor.
Cei 16 cetățeni ruși au fost trimiși în judecată, însă beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unor hotărâri judecătorești definitive.
