FAPTUL DIVERS
În largul coastei insulei Vanua Levu, în arhipelagul Fiji, un grup de oameni de știință a identificat ceea ce, la prima vedere, părea a fi o insulă mică și banală. O bucată de pământ abia ridicată deasupra nivelului mării, înconjurată de mangrove, discretă, aproape invizibilă. Dar, la o inspecție mai atentă, unele date nu se potriveau. Nu era o insulă în sensul tradițional. Partea terestră era formată nu din pământ, ci din milioane de fragmente compactate de moluște. Acestea reprezentau circa 90% din compoziția solului. Oamenii de știință o numesc o „insulă de gunoi”.O descoperire fascinantă în Fiji: lângă Vanua Levu, o „insulă” de doar 3000 de metri pătrați, ridicată la 60 cm deasupra mareei înalte, e formată în proporție de 70-90% din cochilii de moluște comestibile. Nu e o formațiune naturală recentă, ci un vechi „midden” (grămadă de gunoi arheologic) creat de locuitorii Lapita acum aproximativ 1200 de ani. Strămoșii fijienilor au consumat tone de moluște, au aruncat cochiliile în același loc (probabil pe structuri pe piloni) și, în timp, au format un petic de pământ stabil, înconjurat de mangrove. Oamenii de știință au datat cochiliile și au găsit și fragmente de ceramică veche.Deci, o insulă întreagă născută din resturi de mâncare antică! Ironia perfectă: ceea ce noi numim „gunoi” a devenit, peste secole, o bucată reală de uscat. Natura (și omul preistoric) transformă deșeurile în patrimoniu. Dacă aruncăm azi plastic, peste 1200 de ani vom avea „insule de PET-uri”. Fiji ne oferă o lecție ecologică involuntară: chiar și gunoiul bine compactat poate crea pământ nou. Respect pentru strămoșii care au construit o insulă din farfurii de moluște!
Niciun comentariu



