O nouă formulă de guvernare este luată în calcul la București, în timp ce premierul desemnat Luca Niculescu începe negocierile cu partidele parlamentare. Potrivit unui scenariu prezentat de Antena 3 CNN, viitorul Executiv ar putea avea 16 ministere, împărțite în mod egal între tehnocrați și persoane agreate de președintele Nicușor Dan. Varianta nu este oficială și nu reprezintă rezultatul unor negocieri finalizate, însă indică una dintre formulele discutate pentru depășirea crizei politice.
La numai trei zile după desemnarea sa de către președintele Nicușor Dan, premierul desemnat Luca Niculescu începe joi, 8 octombrie, consultările cu principalele partide parlamentare.
Miza este formarea unui Guvern capabil să obțină cele minimum 233 de voturi necesare învestirii în Parlament, după eșecul tentativei precedente de constituire a unui Executiv, condusă de Siegfried Mureșan.
Una dintre variantele apărute în spațiul public presupune un Cabinet mixt, cu miniștri tehnocrați și persoane susținute sau agreate de șeful statului.
Potrivit informațiilor prezentate de Antena 3 CNN și preluate de Ziare.com, cele 16 ministere ar urma să fie împărțite în două categorii egale.
Opt ministere ar urma să fie conduse de tehnocrați
În scenariul prezentat, opt portofolii importante ar urma să fie încredințate unor specialiști care nu ar fi desemnați în baza unei împărțiri politice tradiționale.
Este vorba despre:
- Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;
- Ministerul Finanțelor;
- Ministerul Afacerilor Interne;
- Ministerul Justiției;
- Ministerul Energiei;
- Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;
- Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor;
- Ministerul Sănătății.
Această formulă ar plasa sub conducere tehnocrată domenii esențiale pentru funcționarea statului, inclusiv finanțele publice, ordinea internă, justiția și infrastructura.
Deocamdată, nu au fost prezentate nume pentru aceste portofolii și nu există o confirmare oficială că premierul desemnat va propune o asemenea distribuție.
Alte opt ministere, pentru persoane agreate de președintele Nicușor Dan
A doua jumătate a Cabinetului ar urma să includă miniștri considerați apropiați de viziunea președintelui sau agreați de acesta, potrivit scenariului vehiculat.
Portofoliile menționate sunt:
- Ministerul Afacerilor Externe;
- Ministerul Apărării Naționale;
- Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului;
- Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;
- Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene;
- Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale;
- Ministerul Educației și Cercetării;
- Ministerul Culturii.
În această variantă, domenii precum politica externă, apărarea, dezvoltarea regională și administrarea fondurilor europene ar reveni unor persoane pentru care ar exista acceptul șefului statului.
Totuși, Constituția prevede că premierul desemnat solicită votul de încredere al Parlamentului asupra programului și întregii liste a Guvernului. Prin urmare, orice formulă trebuie să obțină sprijinul parlamentar necesar.
PSD pune condiții: „Nu dăm votul unui Guvern din care nu facem parte”
Principala dificultate a unei asemenea formule este reprezentată de negocierile cu partidele parlamentare.
PSD a transmis deja că nu este dispus să voteze un Cabinet din care social-democrații nu fac parte.
Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a declarat la RFI că partidul dorește să participe efectiv la guvernare, nu doar să asigure susținerea parlamentară a unui Executiv.
„Nu dăm votul unui Guvern din care nu facem parte. PSD e un partid serios, dacă intră la guvernare, își și asumă guvernarea, ca să scoată România din această situație dificilă”, a afirmat Daniel Zamfir.
Social-democrații solicită, totodată, o schimbare a direcției politice față de cea a Cabinetului Bolojan.
În aceste condiții, varianta unui Guvern în care portofoliile ar fi distribuite exclusiv între tehnocrați și persoane agreate de președinte ar putea întâmpina dificultăți în obținerea voturilor PSD.
Luca Niculescu, între un Guvern tehnocrat și unul politic
Desemnat premier pe 5 octombrie, Luca Niculescu are experiență diplomatică, fiind fost ambasador al României în Franța și implicat în coordonarea procesului de aderare a țării la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Potrivit informațiilor prezentate după desemnare, acesta are libertatea de a negocia cu partidele parlamentare și de a identifica formula de guvernare care ar putea obține majoritatea necesară.
Sunt luate în calcul trei posibilități: un Cabinet politic, unul tehnocrat sau o formulă mixtă.
Scenariul cu 16 ministere s-ar încadra în ultima categorie.
Problema este că un Guvern cu numeroși miniștri fără afiliere politică ar avea nevoie de susținerea unor partide care, la rândul lor, ar putea solicita participarea directă la Executiv.
De aceea, configurația finală ar putea fi diferită de varianta vehiculată în prezent.
Negocieri cu PSD, PNL și UDMR. Pragul de 233 de voturi rămâne decisiv
Joi, 8 octombrie, premierul desemnat începe consultările cu partidele parlamentare.
Prima întâlnire este programată cu PSD, la ora 11:00, urmată de discuții cu PNL și UDMR.
Negocierile vizează atât componența viitorului Cabinet, cât și programul de guvernare și susținerea parlamentară.
Pentru învestire, Guvernul trebuie să primească votul majorității deputaților și senatorilor, respectiv cel puțin 233 de voturi.
Eșecul Cabinetului Mureșan a demonstrat că simpla nominalizare a unui premier nu garantează existența unei majorități.
Luca Niculescu trebuie acum să identifice o formulă acceptabilă pentru suficiente formațiuni parlamentare, într-un context în care fiecare partid vine cu propriile condiții.
Cine va decide, în cele din urmă, componența Guvernului?
Scenariul prezentat de Antena 3 CNN ridică o întrebare importantă: cât de mare va fi influența partidelor parlamentare asupra viitorului Cabinet și cât de mult va conta opțiunea premierului desemnat și a președintelui României?
O împărțire egală între tehnocrați și persoane agreate de Nicușor Dan ar reprezenta o formulă diferită de repartizarea tradițională a ministerelor între partidele unei coaliții.
Pe de altă parte, condițiile exprimate deja de PSD indică faptul că negocierile nu se vor limita la acceptarea unei liste de miniștri.
Vor conta și programul economic, responsabilitățile politice și participarea efectivă la luarea deciziilor.
Deocamdată, structura cu 16 ministere rămâne un scenariu neconfirmat oficial. Primele consultări ale lui Luca Niculescu cu partidele ar putea arăta dacă există susținere pentru un Guvern mixt sau dacă premierul desemnat va trebui să negocieze o formulă politică diferită pentru a obține cele 233 de voturi necesare în Parlament.
