Diplomația internațională este o meserie serioasă. Atât de serioasă încât, uneori, nici cei mai experimentați diplomați nu pot păstra o figură solemnă. Mai ales când în fruntea unui stat din Balcani ajunge o doamnă pe nume Shiroka Pula. Iar președintele României, Nicușor Dan, ar putea avea de gestionat una dintre cele mai dificile provocări de protocol: cum să pronunțe numele omoloagei sale fără să provoace o criză de râs în sala de conferințe.
Vestea vine din Kosovo, unde, potrivit relatărilor apărute în presa românească, Shiroka Pula a fost aleasă președintă. O doamnă cu un parcurs academic respectabil, care a condus Academia de Științe și Arte din Kosovo și care, fără nicio vină, a devenit subiectul unei probleme lingvistice de proporții în România.
Pentru că ceea ce în Kosovo este un nume de familie perfect obișnuit, în România poate transforma o conferință de presă într-un moment de stand-up involuntar.
La Cotroceni se pregătesc formulele de adresare
Să ne imaginăm următorul comunicat al Administrației Prezidențiale:
„Președintele României, Nicușor Dan, a avut astăzi o convorbire telefonică extrem de constructivă cu doamna Pula, în cadrul căreia au fost abordate problemele de securitate din Balcanii de Vest.”
Până aici, nimic neobișnuit. Doar diplomație.
Lucrurile s-ar putea complica însă în momentul în care purtătorul de cuvânt ar trebui să răspundă întrebărilor jurnaliștilor.
„Domnule președinte, cum apreciați poziția doamnei Pula în privința stabilității regionale?”
„Consider că poziția doamnei președinte este una fermă și trebuie analizată cu toată seriozitatea.”
Și, dintr-odată, conferința de presă ar necesita nu doar traducători, ci și un responsabil cu păstrarea ordinii în rândul ziariștilor.
CNA ar putea avea o problemă de competență teritorială
În România, numele noii președinte ar putea pune la încercare reflexele redacțiilor de televiziune, obișnuite să evite exprimările vulgare în anumite intervale orare.
Ce faci însă când termenul care provoacă zâmbete este chiar numele oficial al unui șef de stat?
Îl cenzurezi? Îl înlocuiești cu bip? Îi spui „doamna P.”?
Imaginați-vă o știre de televiziune:
„Nicușor Dan s-a întâlnit astăzi cu președinta Kosovo, Shiroka… BIIIIIP!”
Telespectatorii ar putea crede că a izbucnit un scandal diplomatic, când, de fapt, prezentatorul doar a citit numele invitatei.
Desigur, CNA nu interzice numele proprii doar pentru că seamănă cu expresii vulgare. Dar într-un pamflet, orice regulament poate deveni o problemă de securitate națională.
România nu recunoaște Kosovo, dar gluma nu ține cont de frontiere
Există totuși un detaliu diplomatic care complică scenariul: România nu recunoaște independența Kosovo.
Așadar, o întrevedere oficială între Nicușor Dan și președinta kosovară ar ridica probleme politice mult mai serioase decât pronunțarea unui nume de familie.
Dar, dacă diplomația ar găsi vreodată o formulă de dialog, presa românească ar avea probabil una dintre cele mai urmărite conferințe din istoria relațiilor internaționale.
Întrebarea care ar rămâne în aer ar fi simplă:
„Domnule președinte, ați discutat cu Pula?”
Iar răspunsul ar putea intra direct în antologia umorului diplomatic:
„Am discutat, dar nu în calitate oficială.”
Diplomația are nevoie de tact. Și, uneori, de autocontrol
Dincolo de jocul de cuvinte, Shiroka Pula nu are nicio responsabilitate pentru sensurile pe care numele său le poate căpăta în limba română.
Numele proprii nu se traduc, iar respectul diplomatic nu depinde de coincidențele lingvistice.
Totuși, într-o lume în care fiecare declarație prezidențială este analizată la virgulă, o asemenea coincidență oferă un material inepuizabil pentru umor.
Morala? În politica externă, nu contează doar cu cine vorbești, ci și cum anunți public cu cine ai vorbit. Iar dacă Nicușor Dan va ajunge vreodată să discute cu doamna Pula, recomandarea noastră este una singură: comunicatul să fie redactat de cineva cu foarte multă experiență. Și foarte puțin simț al umorului.
Acest text este un pamflet. Dialogurile, reacțiile și situațiile descrise sunt imaginare și nu reprezintă declarații sau evenimente reale.
