Dacă anul trecut, criza lemnului de foc a afectat puternic mii de comunități locale din România, anul acesta situația este mult mai gravă. Criza artificială de resursă lemnoasă din România a declanșat haosul în piata lemnului de foc. Este afectată în primul rând populația care își permite cu greu să plătească prețul exagerat, dar și întreaga industrie a lemnului din România, care falimentează, plătind prețuri pentru resursă cu 10-20 % mai mult decât cele mai mari prețuri din Europa.
Ca rezultat al modificării Codului Silvic în 2017, volumul de masă lemnoasă oferit la licitațiile principale de către RNP – Romsilva a scăzut cu 30 %. Efectul imediat al reducerii ofertei s-a văzut în prețurile de adjudecare din ultimele zile, care vor produce efecte și în 2018: de la 185 lei/mc în medie în 2017, prețurile medii de adjudecare au sărit la 250-300 lei/mc pentru 2018 la licitațiile organizate de Romsilva. Dacă astăzi lemnul are un preț prohibitiv pentru populație și pentru industrie, iar creșterea între prețurile medii de 71 lei/mc în 2011 și 185 lei mc în2017 a fost de 250 %, creșterea prețurilor pentru 2011- 2018 va fi de 413 % !
Circa 3,5 milioane de gospodării, aproape jumătate din totalul gospodăriilor din România, majoritatea situate în zone rurale, se încălzesc cu lemn de foc, utilizand sobe vechi, neperformante, cu un consumul uriaș de lemne anual, estimat la 18 milioane de metri cubi. Deşi administrează aproape jumătate din pădurile României, Romsilva a vândut anul trecut doar un milion de metri cubi de lemn de foc pentru populaţie.
Potrivit unei analize a Ministerului Apelor și Pădurilor , efectuată în prima parte a anului, la nivel național au fost identificate 3.683 de comunități locale, situate în raza a 2.035 unități administrativ-teritoriale, dependente de lemnul de foc pentru încălzirea locuințelor. Criza lemnului de foc se accentueaza odată cu instalarea iernii, iar prețul arde la buzunar.
Codul Silvic, schimbat anul acesta, prevede ca primăriile să facă liste cu cei care folosesc lemn pentru încălzire și să ceară cantitatea respectivă de la Ocolul Silvic aferent, însă în multe zone deficitare în păduri precum sudul țării, pur și simplu nu există volum de redistribuit din zone cu păduri excedentare, de către Romsilva, prin mecanismul prevăzut de Codul Silvic.
Ce va face populația în aceste zone?
