Scumpirile continuă să lovească puternic în bugetele familiilor din România. Inflația anuală de 6,61%, înregistrată în septembrie 2026, nu înseamnă doar prețuri mai mari la raft, ci și o reducere drastică a capacității de economisire. O familie care reușea să pună deoparte 1.000 de lei lunar ar mai putea economisi doar aproximativ 670 de lei, dacă veniturile rămân neschimbate și cheltuielile cresc în ritmul inflației. Între timp, chiriile s-au majorat cu aproape 40%, iar motorina cu peste 37%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
Scumpiri de 6,6%, dar economii mai mici cu 33%
O analiză realizată de platforma de consultanță financiară MrFinance.ro arată cât de puternic poate afecta inflația banii care rămân unei familii la sfârșitul lunii.
Specialiștii au luat ca exemplu o gospodărie cu venituri lunare de 6.000 de lei și cheltuieli de 5.000 de lei.
Înainte de majorarea prețurilor, familia putea economisi 1.000 de lei lunar.
Dacă toate cheltuielile cresc cu 6,61%, iar veniturile rămân aceleași, situația se schimbă considerabil.
| Indicator | Înainte de scumpiri | După scumpiri |
|---|---|---|
| Venit lunar | 6.000 lei | 6.000 lei |
| Cheltuieli lunare | 5.000 lei | 5.330,50 lei |
| Economii lunare | 1.000 lei | 669,50 lei |
| Economii într-un an | 12.000 lei | 8.034 lei |
Practic, o creștere a cheltuielilor de numai 6,61% provoacă o reducere de 33,05% a banilor disponibili pentru economisire.
Într-un singur an, diferența ajunge la 3.966 de lei, bani care nu mai pot fi puși deoparte pentru situații neprevăzute, investiții sau alte obiective familiale.
Este vorba despre o simulare, nu despre o evoluție identică pentru toate gospodăriile și nici despre o prognoză a inflației pentru următoarele 12 luni.
Chiriile, motorina și benzina, în fruntea scumpirilor
Datele INS publicate pe 13 octombrie arată că unele categorii de cheltuieli au înregistrat majorări mult peste rata medie a inflației.
Cele mai importante creșteri anuale, în septembrie 2026 comparativ cu aceeași lună din 2025, au fost:
- Chirii: +39,46%;
- Motorină: +37,61%;
- Benzină: +28,42%;
- Apă, canalizare și salubritate: +14,11%;
- Servicii, în ansamblu: +11,12%;
- Mărfuri nealimentare: +7,06%;
- Produse alimentare: +3%.
Numai în luna septembrie, prețurile de consum au crescut cu 0,77% față de august.
Aceste cifre arată de ce unele familii pot resimți scumpiri mult mai mari decât inflația medie națională.
De exemplu, o gospodărie care locuiește cu chirie și folosește zilnic autoturismul poate fi afectată semnificativ mai mult decât una care deține propria locuință și nu are cheltuieli importante cu transportul.
Fondul de urgență nu mai oferă aceeași protecție
Inflația afectează și economiile deja acumulate.
Potrivit analizei MrFinance.ro, o familie care are un fond de rezervă de 30.000 de lei putea acoperi inițial șase luni de cheltuieli, la un buget lunar de 5.000 de lei.
După majorarea cheltuielilor la 5.330,50 lei, aceeași rezervă mai acoperă aproximativ 5,6 luni.
Pentru a beneficia din nou de o protecție financiară de șase luni, familia ar trebui să își majoreze economiile la 31.983 de lei.
Cu alte cuvinte, ar avea nevoie de încă 1.983 de lei, tocmai într-o perioadă în care capacitatea lunară de economisire se reduce.
Banii ținuți deoparte pierd din valoare
O altă consecință a inflației este diminuarea puterii de cumpărare a economiilor.
La o inflație anuală de 6,61%, suma de 30.000 de lei păstrată fără dobândă timp de un an își pierde o parte din valoarea reală.
Conform calculelor prezentate de specialiști, cei 30.000 de lei mai au o putere de cumpărare echivalentă cu aproximativ 28.140 de lei, raportată la prețurile din septembrie 2025.
Așadar, deși în cont sau în numerar se află aceeași sumă, valoarea reală a banilor scade cu aproximativ 1.860 de lei.
În cazul depozitelor bancare sau al altor instrumente de economisire, dobânda obținută trebuie comparată cu inflația, după deducerea eventualelor taxe și comisioane.
Consultant financiar: „Nu pierzi doar suma respectivă, ci și posibilitatea ca acei bani să producă randamente”
Ion Soltinschi, consultant și planificator financiar în cadrul MrFinance.ro, atrage atenția că efectele inflației se extind dincolo de cheltuielile curente.
„Problema inflației nu este doar că plătim mai mult pentru aceleași lucruri, ci și că ne rămân mai puțini bani pentru obiectivele noastre financiare”, explică specialistul.
Acesta subliniază că diminuarea economiilor lunare afectează atât fondul de urgență, cât și posibilitatea realizării unor investiții pe termen lung.
Specialiștii recomandă actualizarea periodică a bugetului familiei și menținerea unei rezerve financiare care să acopere între trei și șase luni de cheltuieli.
Salariile trebuie să țină pasul cu prețurile
Efectul inflației asupra fiecărei familii depinde în primul rând de evoluția veniturilor și de structura cheltuielilor.
Dacă salariile și celelalte venituri nu cresc în același ritm cu prețurile, puterea de cumpărare scade, iar economisirea devine tot mai dificilă.
Pentru gospodăriile care cheltuiesc deja aproape tot venitul lunar, scumpirile pot însemna nu doar renunțarea la economii, ci și reducerea consumului sau apelarea la împrumuturi.
Inflația de 6,61% arată astfel o realitate economică mult mai dură decât sugerează procentul în sine: pentru familiile cu bugete strânse, câteva sute de lei în plus la cheltuielile lunare pot însemna pierderea unei treimi din capacitatea de economisire.
