Românii trăiesc cu o teamă tot mai apăsătoare: pierderea locului de muncă. Într-un climat economic instabil, în care costurile cresc de la o lună la alta, siguranța veniturilor devine o iluzie fragilă. Cu toate acestea, reacția majorității rămâne surprinzător de pasivă.
Un studiu realizat la inițiativa Allianz-Țiriac Asigurări, prin CURS – Centrul de Sociologie Urbană și Regională, scoate la iveală un paradox periculos: deși oamenii sunt conștienți de riscuri, nu iau măsuri concrete pentru a le gestiona. Aproximativ 60% dintre români spun că nu sunt pregătiți pentru o urgență financiară majoră, iar scenariul pierderii jobului este printre cele mai temute.
Presiunea financiară este alimentată în primul rând de creșterea costului vieții, indicată de 59% dintre respondenți. Lipsa economiilor și dificultatea de a pune bani deoparte vin imediat în urma acestui factor, urmate de problemele de sănătate. În acest context, pierderea veniturilor sau a locului de muncă nu mai este o ipoteză îndepărtată, ci o amenințare reală pentru peste o treime dintre români.
Și totuși, deși pericolul este clar, reacția întârzie. Mai bine de jumătate dintre cei chestionați recunosc că prioritizează cheltuielile imediate în detrimentul oricărei forme de protecție financiară. Alimentele, facturile și creditele consumă cea mai mare parte din buget, în timp ce economiile sau asigurările rămân la coada listei.
Explicația este simplă și brutală: 63% dintre români spun că nu au bani pentru a investi în protecția financiară, iar peste jumătate consideră că aceste decizii nu sunt urgente. În plus, aproape unul din doi preferă să gestioneze crizele abia atunci când apar, alimentând un cerc vicios al vulnerabilității.
Rezultatul este o societate care își vede riscurile, le înțelege, dar le amână. Într-o economie în care un salariu pierdut poate însemna prăbușirea întregului echilibru familial, această amânare nu mai este doar o alegere, ci un risc în sine.
