Astăzi 26 august 2011, marele, unicul Nicolae Dobrin ar fi împlinit 64 de ani. Soarta a facut ca Maestrul nostru să dispară prematur și o dată cu el și visele noastre pentru un fotbal curat și frumos la Pitești, în Argeș și chiar în România. Sufletele noastre încă plâng, suntem mai mici, mai triști și ai nimănui fără tine nea Gicule! Încă mai sperăm că de acolo de sus îți amintești de noi, de cei care nu am știut poate să te apreciem cât ai fost pe acest pământ!
Poate că e mai bine că ai plecat de aici, lumea e mai rea, mai rece, mai pustie! Așa cum i-ai încântat pe bunicii și părinții noștri, cu pasele tale, cu golurile tale, cu talentul tău, la fel și îngerii să-ți cânte ție zeu frumos și neprețuit la hafele lor! Maestre să ne ierți, cuvintele noastre sunt prea sărace pentru a te descrie, dar să nu uiți că o Românie întreagă încă mai plânge și suspină după tine. Să ști că te iubim și că nu te vom uita niciodată!
„Ne părăseşte Prinţul din Trivale”
de Adrian Păunescu….La rădăcina ierbii în pământ, Când singur e în jur tribuna oarbă, Inegalabil se aşează frânt, Acoperit de lacrimi şi de iarbă. Simbolul sportului civil mereu, Un înger blond, cu chip înalt, de torţă, Se-aruncă în luptă ca un Zeu Să înfrângă ministerele de forţă. A fost nedreptăţit, a fost lovit, Din fotbal l-au şi dat în brânci afară, Dar soarta lui pe muchie de cuţit, Ce glorie a tot adus în ţară! În urma lui rămânem mai pustii, Deşi părea că veşnic o să joace Şi nimenea ca el nu va mai fi, Prevestitor şi-aducător de pace. …
