„Masoneria conduce România (I)” – Afaceriştii şi politicienii purtători de şorţuri, în fruntea Argeşului

Următorul material nu are rolul de a discredita Francmasoneria și pe membrii săi, dar nici de a face apologia acestei organizații secrete. În fond, opiniile istoricilor cu privire la Francmasonerie sunt împărțite… Unii o creditează ca fiind aceea care a contribuit decisiv la formarea statelor naționale moderne, inclusiv cel român, în timp ce alții o acuză că s-ar fi implicat în declanșarea celor două războaie mondiale și chiar în declanșarea unor crize politice și economice. Ca fiecare organizație secretă, și despre francmasonerie s-au scris mii de cărți, unde adevărurile evidente s-au împletit cu lucruri care țin de domeniul fantasticului. Astfel, unii autori cred că francmasonii cu grade foarte ridicate dețin adevărul despre creația lumii, despre Sfântul Graal, despre Chivotul Legii, despre Dumnezeu și că stăpânesc, în realitate, întreaga lume.

Mari personalităţi ale lumii, membri ai Francmasoneriei

Ce-i drept, masoneria, împreună cu grupările anexe, adună cele mai sclipitoare minți din lume. În ultimii 300 de ani, din 1717, anul nașterii masoneri-ei speculative (care a înlocuit-o pe cea operativă, în fond o breaslă unde erau păstrate secretele constructorilor de biserici și de cetăți, mason însemnând zidar), printre membrii ei s-au numărat compozitori și scriitori celebri (Mozart, Mark Twain, Mihail Sadoveanu-la români, Bartholdi, Haydn), mari personalități de la Hollywood (Clark Gable, Walt Disney, Charlie Chaplin) și specialiști din lumea medicinii sau a economiei.

Liderii revoluției pașoptiste din Țările Române, deveniți ulterior părinți ai tinerei națiuni independente, au fost masoni inițiați în marile loje franceze, acolo unde se aflau la studii: Nicolae Bălcescu, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, IC Brătianu etc. La rândul lor, părinții națiunii americane, de la Thomas Jefferson la George Washington și de la Benjamin Franklin la James Hancock au fost francmasoni. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, Washingtonul a fost proiectat de la zero cu străzile desenate sub forma unei pentagrame masonice, dealul Capitoliului și obeliscul fiind parte a istoriei masonice a SUA. De atunci, majoritatea președinților americani au fost masoni. Nici măcar banala hârtie de un dolar nu a scăpat de simbolurile masonice. De altfel, tinerii americani sunt familiarizați cu aceste frății încă din facultate, acolo unde din primele zile de studiu la marile universități sunt recrutați de diferite grupuri de studiu și de distracție (ați văzut în filme cum tinerii se duc la chefuri organizate de frății de colegiu precum Alfa Tetha, Omega Etha etc.). Hei bine, toate aceste grupuri, chiar dacă nu manipulează mari secrete financiare sau politice, sunt un mediu numai bun de inițiere pentru practicile masonice de mai târziu. În ultimele decenii, controversata masonerie a suferit un proces de transformare, devenind din organizație secretă una cel mult discretă și din grupare care reuneşte doar eminențe cenușii în una tot mai deschisă publicului larg. Statistic, în Anglia, unul din 30 de bărbați este francmason, la care se mai adaugă cel puțin încă cinci ca membri ai cluburilor anexe ale francmasoneriei. În Scoția, neoficial, unul din 15 bărbați ar fi francmason.

Istoria Masoneriei de pe Argeş

Conform Constituției și Regulamentului General, elaborate de Marea Lojă Națională din România (MLNR), „fiecare candidat, pentru onoarea francmasoneriei, trebuie să fie un om născut liber, chibzuit, de o vârstă matură, să nu fie eunuc, să nu fie femeie, să nu fie imoral sau certăreț, ci un om cu o bună reputație, fără defecte fizice sau sufletești, care l-ar face incapabil să învețe și să practice Arta (…)”. De asemenea, oricine intră în Masonerie trebuie să declare credința într-un Dumnezeu universal. Problemele de orientare politică sau religioasă nu pot fi discutate în lojă. Acesta este, cel mai probabil, motivul pentru care masoneria a fost deseori pusă la zid de-a lungul secolelor. Biserica, indiferent de confesiunea ei, nu s-a împăcat deloc cu ideea unui grup elitist cu o credință universală, cu atât mai puțin cu niște ritualuri pe care nu putea să le controleze. Drept urmare, nu de puține ori masonii au fost catalogați de clerici ca fiind „sataniști”. Această organizație a fost interzisă,   de-a lungul timpului, atât de către regimurile fasciste (masonii fiind văzuți ca agenți ai sionismului mondial), cât și de către comuniști. Cu toate acestea, paradoxal, membri ai francmasoneriei, și încă unii cu grad ridicat, au fost atât mari prelați ai Bisericii Ortodoxe Române, ai celei Catolice, ai celei Greco-Catolice, cât și antisemiți notorii (Nicolae C. Paulescu, Nae Ionescu) sau lideri și ideologi ai comunismului (Marx, Engels, Bakunin, Lenin).

După ce, în România, a fost interzisă timp de peste 50 de ani, pe data de 24 ianuarie 1993 (sărbătoarea Micii Uniri, ea însăși o operă masonică) s-a constituit Marea Lojă Națională din România. Cum la noi, la români, aproape orice lucru este dus în derizoriu și fiecare vrea să fie măcar un șefuleț undeva, MLNR a fost imediat concurată de către o altă obediență națională, primind lumina de la Marea Lojă Națională a Franței. Această mare lojă poartă denumirea de Marea Lojă Națională a României (MLNAR) creând dese confuzii printre „profani” adică oamenii din afara masoneriei. Ulterior, au apărut și alte mari obediențe, cu diferite recunoașteri la nivel internațional: Marea Lojă Unită din România (MLUR), Loja Transilvania, Loja Feminină etc.

În Argeș, unde s-au constituit primele loje din Țara Românească, de către bărbații din familia Golescu, la începutul secolului XIX, era logic să apară destul de repede frății care să reunească personalități din diferite domenii de activitate din județ. Având înaintași precum Dinicu Golescu, IC Brătianu sau Armand Călinescu nu a mirat pe nimeni că foarte mulți dintre afaceriștii sau politicienii argeșeni au intrat în masonerie la prima strigare. Pe lângă statutul „nobil” de mason, faptul că te afli într-o organizație alături de spuma societății nu poate fi decât un semn bun pentru propria carieră în politică, în administrație sau în business.

Masonii din administraţia argeşeană

Câțiva dintre prefecții de Argeș de la lovitura de stat din 1989 încoace sunt membri de frunte în lojele locale. Constantin Tămagă, actual senator PSD, prefect de Argeș în legislatura 2000-2004, este mare maestru orator în Loja Unirea 89 din Pitești. La rândul său, actualul senator PNL, lider al liberalilor argeșeni și fost prefect între 2007 și 2008, Ion Popa, este și el mason într-o lojă locală. Gheorghe Davidescu, prefect între anii 2009 și 2012, a intrat în masonerie în urmă cu câțiva ani. Cât despre actualul prefect de Argeș, Cristian Soare, se spune că a ajuns în această funcție chiar cu ajutorul „fraților”, putând fi considerat unul dintre cei mai discreți și mai corecți membri ai francmasoneriei locale.

Membri ai lojelor masonice locale sunt și câțiva dintre primarii comunelor din Argeș. Cel mai cunoscut dintre ei este Florin Frătică, primarul de la Bradu, care nu numai că nu a negat vreodată apartenența la această organizație, dar are și toate motivele să fie mândru. Primarul de la Rucăr, Ion Dulamă, este membru al unei loje francmasonice din Brașov. Fostul primar de la Săpata, Constantin Stanciu, face și el parte din rândul francmasonilor argeșeni. Fostul vicepreședinte al CJ Argeș, Florea Costache, trecut la Orientul Etern (expresie masonică pentru banalul „a murit”) în urmă cu doi ani, a fost și el francmason. Actualul șef de la ITM Argeș, Mihai Oprescu, este și el francmason.

Fraţi în lojă, inamici în politică

O bună parte dintre candidații de la alegerile parlamentare  din noiembrie sunt membri ai masoneriei sau ai organizațiilor anexe. De Constantin Tămagă și de Ion Popa am amintit mai sus. Despre ultimul din ei este de menționat că a candidat, pe colegiul senatorial Câmpulung, împotriva unui alt francmason, Gheorghe Alecsei. Valentin Șuvar, candidatul ARD pe colegiul Curtea de Argeș și lider la Forța Civică Argeș este, la rândul său, membru al masoneriei. Alți doi masoni care s-au bătut pentru un scaun de deputat au fost Gheorghe Marin și Gheorghe Davidescu, câștigător fiind social-democratul Marin.

(continuarea articolului, săptămâna viitoare)