Deputatul argeșean Radu Vasilică a ajuns la un spital din Capitală, după ce sâmbătă a suferit un grav accident de circulație. Tânărul deputat este, la ora când scriu aceste rânduri, în comă profundă, medicii amputându-i un picior pentru a-i salva viața.

Imediat, pe paginile de socializare, în comentariile de la subsolurile articolelor, am putut citi niște lucruri absolut mizerabile, chestiuni nedemne de o persoană normală la mansardă!

Poți să fii un fan al PSD sau, dimpotrivă, un adversar redutabil! Poți să îl admiri pe deputatul Radu Vasilică sau, din contră, să îi detești activitatea! Poate să îți placă persoana sa sau nu, așa cum fiecare are simpatiile sau antipatiile sale, așa cum fiecare dintre noi este simpatic unora, în timp ce altora le stârnim unele dintre cele mai crunte antipatii.  Dar să îi dorești moartea? Să jubilezi că i s-a amputat un picior și că ăsta ar fi ,,blestemul argeșenilor’’ la adresa PSD? E dincolo de orice nemernicie!

Nu este prima data când văd în ce hal este tratată de către semeni o persoană aflată la ananghie! Acest lucru arată lipsa totală de empatie  a multora dintre cetățeni, o lipsă crasă de responsabilitate și coeziune socială! Un sadism împins la nivel macrosocial!

Au murit 65 de inși la Colectiv? Bine au pățit, că erau sataniști d-ăia care ascultau rock! Ce căutau acolo? Țara e săracă iar ei se distrează?

A fost unul săltat aiurea de procurori sau de polițiști? Lasă, o fi făcut el ceva! Ce, nu știe să fie supus și să fie corect?

A dat faliment vreunul care dădea de muncă la 1000 de inși? Dă-l dracului, că își plătea oamenii cu minimul pe economie, iar el și cu nevastă-sa aia blondă se plimbau numai prin țări străine! Și să vezi ce mașini conducea, numai d-alea străine, scumpe!

Nu sunt sociolog să caut resorturile acestei uri pe care o consider fără niciun fel de fundament! O fi vorba de invidie? O fi vorba de frustrările acumulate în societate în ultimele decenii? Sau, pur și simplu, așa suntem noi, ca popor? Ne place să călcăm totul în picioare doar ca să ne satisfacem niște mici orgolii?

Nu pot trece cu vederea contribuția unei părți importante a presei argeșene în toată această mizerie! Am putut citi pe site-urile unor colegi de breaslă niște relatări despre cazul Radu Vasilică în care se lăsa de înțeles că, gata!, ăsta nu mai are mult, își trage ultima suflare! Nu mai amintesc aici de update-uri din oră în oră despre chestiuni personale și de familie, călcând în picioare orice urmă de demnitate și de discreție!

Știu, o să supăr pe unii colegi, însă pot jura cu mâna pe inimă că unora dintre ei le-ar pica bine un deces din ăsta, local și șocant! Ar trăi dintr-o astfel de mizerie luni bune! Că, de, Stela Popescu și Cristina Stamate or fi fost ele celebre, dar au murit la București și nu au mari legături cu Argeșul!

Da, la astfel de mizerii s-a ajuns în această societate, presa având partea ei de vină, însă nu totală!

Dacă, acum sute de ani, cetățenii abia așteptau ca unul să fie ars pe rug, decapitat sau tras pe roată în piața din mijlocul burgului, acum așteaptă să fie ,,executat’’ la TV sau pe vreun site de știri! E o coabitare mizerabilă între partea murdară a societății și partea abjectă a presei!

Rușine!

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here