Scăderea inflației de la 10,42% în iunie la 8,16% în iulie este prezentată de reprezentanții Puterii drept un semnal pozitiv pentru economie, însă social-democratul Mihai Fifor contestă această interpretare. El susține că românii nu simt nicio ieftinire, iar prețurile continuă să crească. Declarațiile sale au fost relatate joi și de revista Capital.
Mihai Fifor critică modul în care Guvernul și reprezentanții PNL și USR comunică evoluția inflației și consideră că reducerea ratei anuale nu trebuie confundată cu o scădere a prețurilor.
Potrivit datelor invocate de social-democrat, rata anuală a inflației a coborât de la 10,42% în iunie la 8,16% în iulie. În același timp însă, prețurile au crescut în luna iulie cu 0,58% față de iunie.
Fifor susține că diferența este esențială: inflația mai mică nu înseamnă că produsele au devenit mai ieftine.
„Prețurile nu au scăzut”
În analiza sa, Mihai Fifor pune scăderea inflației anuale în principal pe seama efectului de bază. Cu alte cuvinte, comparația se face cu o perioadă din 2025 în care prețurile au înregistrat deja creșteri importante.
Astfel, chiar dacă ritmul de creștere a prețurilor încetinește, nivelul acestora poate rămâne mult mai ridicat decât în urmă cu un an.
Social-democratul folosește un exemplu simplu: dacă un produs a costat 100 de lei, apoi 110 lei și ulterior 118 lei, faptul că rata inflației scade nu înseamnă că produsul s-a ieftinit. Românul continuă să plătească 118 lei.
„Victoria” asupra inflației, susține Fifor, trebuie privită și prin prisma puterii de cumpărare.
Consum în scădere și o economie care încetinește
Un alt argument invocat de social-democrat este reducerea consumului. Fifor susține că românii cumpără mai puțin deoarece au la dispoziție mai puțini bani, iar diminuarea cererii limitează capacitatea companiilor de a majora prețurile în același ritm.
El face referire și la evoluția comerțului cu amănuntul și susține că România a înregistrat în iunie una dintre cele mai severe scăderi anuale din Uniunea Europeană.
În opinia sa, o inflație care încetinește pe fondul reducerii consumului nu poate fi prezentată automat drept o mare performanță economică.
România continuă să aibă o inflație ridicată
Fifor atrage atenția și asupra faptului că România continuă să aibă o inflație foarte ridicată în raport cu celelalte state europene.
În același timp, românii resimt în continuare scumpirile la alimente, servicii, energie și carburanți.
„Românii nu trăiesc din procentele din punctajele PNL”, susține social-democratul, argumentând că oamenii sunt interesați în primul rând de valoarea facturilor, a coșului de cumpărături, a ratelor și a carburantului.
Atac la adresa politicii energetice
Mihai Fifor a criticat și situația din sectorul energetic, afirmând că România se confruntă cu probleme care se pot reflecta în continuare în facturile consumatorilor.
Social-democratul a făcut referire la diferențele foarte mari dintre prețurile energiei în diferite momente ale zilei și la necesitatea importurilor atunci când producția internă nu este suficientă.
Fifor avertizează că orice reducere a producției interne de energie poate pune presiune suplimentară pe prețuri, iar scumpirea energiei se poate transmite ulterior în întregul lanț economic: de la producție și transport până la servicii și produsele de la raft.
„Românii se uită la factură, nu la procente”
Mesajul lui Mihai Fifor vine într-un moment în care Guvernul încearcă să transmită semnale pozitive privind stabilizarea economiei.
Social-democratul susține însă că cifrele privind inflația trebuie analizate împreună cu evoluția consumului, a veniturilor și a prețurilor efectiv plătite de populație.
În esență, argumentul său este că scăderea inflației înseamnă o încetinire a ritmului de scumpire, nu o revenire automată a prețurilor la nivelurile de dinaintea valului de scumpiri.
Declarațiile lui Mihai Fifor și datele prezentate în analiza sa au fost relatate joi de revista Capital, într-un articol publicat pe 13 august 2026.
Rămâne de văzut dacă încetinirea inflației va fi urmată în lunile următoare de o stabilizare reală a prețurilor și, mai ales, dacă românii vor simți această evoluție în propriile bugete.
