Sâmbătă, 1 decembrie, de Ziua naţională a României, filiala argeşeană a Asociaţiei Noua Dreaptă a depus o coroană de flori la mormântul lui Petre Ţuţea, în comuna Boteni. Născut în comuna Boteni, din fostul judeţ Muscel, acum Argeş, în anul 1902, Petre Ţuţea avea să devină în tinereţe una dintre cele mai respectate căpetenii legionare şi unul dintre cei mai profunzi gânditori ai acestui neam. Pentru românismul său absolut, Petre Ţuţea avea să fie închis în perioada comunismului pentru mai bine de 14 ani, îndurând cu stoicism pedeapsa grea pentru ,,vina” de a-şi fi iubit ţara şi poporul. Ulterior, cugetările sale (gânditorul Petre Ţuţea a scris foarte puţin) aveau să se regăsească în mai multe volume, editate de Radu Preda.
Cel mai cunoscut dintre ele, ,,Între Dumnezeu şi neamul meu’’ constituie un adevărat manual de patriotism sincer, total opus celui demagogic şi găunos, promovat de comunism şi de urmaşii lor din ziua de astăzi. Ţuţea moare la data de 3 decembrie 1991, dezamăgit fiind de direcţia pe care ţara o luase imediat după lovitura de stat din 1989. ,,Am făcut 14 ani de puşcărie pentru un popor de idioţi” este expresia acestei nemulţumiri, tradusă de unii ca fiind, de fapt, o anatemă pusă unui întreg popor. Ţinând cont de activitatea politică şi culturală a lui Ţuţea, cu siguranţă cuvântarea de mai sus a fost expresia unei dezamăgiri post-decembriste.
Câteva dintre cuvântările marelui gânditor:
Omul e guvernat pe pământ de două morale: de morala dogmelor, care e creştină şi eternă, adică absolută, şi de morala normelor, care, ca morală laică, e construită pe puţinătatea şi imperfecţiunea omului. Morala laică nu poate fi desprinsă de morala absolută şi ea arată că omul se mişcă asimptotic la perfecţiune, pe care n-o poate atinge niciodată.
Omul a depăşit condiţia de animal abia atunci când în el a apărut ideea nemuririi, care nu trebuie confundată nici cu permanenţa speciei, nici cu concepţia estetică a gloriei.
Dacă sistemele vechi s-au golit de conţinut, nu înseamnă că nu mai pot fi create altele noi. Dar, dacă sistemele şi stilurile sunt greu de înlocuit, fiind dificilă construcţia altora noi, dacă nu chiar imposibilă, jocul nesfârşit al nuanţelor oferă spiritului creator al popoarelor şi oamenilor posibilităţi nelimitate.
Eu nu detest burghezia. Eu m-am lămurit că un om care vrea să fie bogat nu este un păcătos. Spunea odată un preot bătrân: Circulă o zicală că banul e ochiul dracului. Eu nu-l concep ca ochiul dracului, eu îl concep ca pe o scară dublă. Dacă-l posezi, indiferent în ce cantităţi, şi te mişti în sus binefăcător pe scară, nu mai e ochiul dracului. Iar dacă cobori, atunci te duci cu el în infern, prin vicii, prin lăcomie şi prin toate imperfecţiile legate de orgoliu şi de pofta de stăpân.
Mai acum ceva vreme se mergea la Tancabesti de 1 Decembrie, acum rememoreaza Petre Tutea.. Cand oare o sa rememoreze si Ziua Nationala si pe cei care au realizat-o.. si cand vor lua atitudine in fata unora care profaneaza valori romanesti (a se citi „spanzurarea” lui Avram Iancu)!!! Tipic legionar sa faci pomeni peste pomeni si atat. Se spune ca trebuie sa inveti din greselile celor pe care ti consideri inaintasi dar, deasemenea, e mai usor sa te ascunzi dupa cruci decat sa raspunzi cu aceeasi moneda (aici ma refer la „spanzurarea” lui Kossuth de exemplu) dezonoarei pe care ti-au pricinuit-o unii.
Adevarati oameni se gandesc la marii ganditori ai neamului nostru, nu la pomenile ( aici a se intelege fasolea la cazan dupa caer alearga toti si se imbulzesc ca oile ).In afara de hrana pamanteasca mai sunt si oameni care cauta hrana sufleteasca. Cred ca am inceput sa bat campii, dar ganditi-va cand a fost ultima „pomana” la care ati participat si cand a fost ultima carte pe care ati citit-o. BRAVO BAIETI. Continuati.