Un proiect de lege privind transparența finanțării organizațiilor neguvernamentale, inițiat de parlamentari AUR și susținut și de S.O.S. România, a declanșat o dezbatere intensă în spațiul public, după ce a fost adoptat de Senat și a intrat în circuitul decizional al Camerei Deputaților.
Inițiativa prevede obligații extinse de raportare pentru ONG-uri, inclusiv declararea și publicarea surselor de finanțare, a donatorilor și a veniturilor anuale, cu accent pe transparența completă a fluxurilor financiare. În forma adoptată, organizațiile ar urma să depună anual la ANAF o declarație detaliată privind veniturile, iar informațiile să fie publicate pe site-ul instituției.
Pentru donațiile de peste 5.000 de lei provenite de la persoane fizice, identificarea donatorilor devine obligatorie, în timp ce pentru persoanele juridice obligația de identificare se aplică indiferent de sumă. Nerespectarea regulilor poate duce la sancțiuni severe, de la suspendarea activității până la dizolvarea organizației, dacă deficiențele nu sunt remediate într-un termen de un an.
Dezbatere politică și instituțională aprinsă
Susținătorii proiectului afirmă că legea este necesară pentru a asigura transparența completă a finanțării organizațiilor care influențează dezbaterea publică. Senatoarea S.O.S. Cosmina Cerva susține că societatea are dreptul să știe cine finanțează ONG-urile și dacă există eventuale influențe externe asupra acțiunilor civice sau a protestelor publice.
În argumentația sa, aceasta a făcut referire la necesitatea de a înțelege „cine sau ce îl mână pe cetățean în luptă”, în contextul în care unele organizații sunt implicate în teme sensibile precum justiția sau politicile publice. În opinia sa, transparența ar clarifica inclusiv situațiile în care finanțările ar putea proveni de la „terți cu interese”.
De cealaltă parte, criticii proiectului susțin că măsura depășește cadrul obișnuit al transparenței financiare și introduce un mecanism de presiune asupra societății civile. Senatorul USR Cristian Ghinea a catalogat inițiativa drept una „cu iz autoritar”, afirmând că aceasta ar putea funcționa ca un instrument de intimidare a organizațiilor și a celor care le susțin.
ONG-urile acuză risc de expunere și efect de descurajare
Reprezentanți ai sectorului neguvernamental avertizează că obligația publicării listei donatorilor poate avea efecte directe asupra funcționării organizațiilor. Una dintre principalele obiecții este că statul deține deja aceste informații prin mecanismele fiscale existente, inclusiv prin declarațiile depuse la ANAF și prin sistemele de raportare contabilă.
În acest context, ONG-urile consideră că noua lege nu adaugă transparență reală, ci introduce o expunere publică suplimentară a finanțatorilor. Criticii proiectului susțin că acest lucru poate descuraja donațiile, în special în domenii sensibile sau controversate, precum drepturile omului, asistența socială, anticorupția sau protecția minorităților.
Se atrage atenția că publicarea numelor donatorilor ar putea genera un efect de tip „listă a rușinii”, în care susținătorii anumitor cauze ar deveni ținte ale presiunii publice sau ale atacurilor online.
ONG-uri fără transparență completă a finanțărilor
În același timp, dezbaterea a readus în discuție problema transparenței financiare în interiorul sectorului neguvernamental. Există organizații care nu își publică în mod detaliat veniturile și cheltuielile sau care prezintă informații financiare incomplete în spațiul public, ceea ce alimentează suspiciuni și critici din partea inițiatorilor proiectului.
Susținătorii legii afirmă că, în lipsa unor reguli mai stricte de raportare publică, pot apărea situații în care sursele de finanțare ale unor ONG-uri nu sunt suficient de clare pentru publicul larg. În unele cazuri, sunt invocate și posibile influențe externe asupra unor organizații active în zona civică, politică sau media, aspect care, spun aceștia, justifică o transparență mai ridicată.
Dispute privind severitatea sancțiunilor
Unul dintre punctele centrale ale criticilor vizează diferența de tratament dintre ONG-uri și partide politice. Organizațiile neguvernamentale susțin că sancțiunile prevăzute de proiect sunt mai dure decât cele aplicate formațiunilor politice, care riscă în principal amenzi, în timp ce ONG-urile pot fi suspendate sau chiar dizolvate.
APADOR-CH a semnalat existența unui „dublu standard”, subliniind că partidele politice gestionează direct puterea publică și bugete importante, în timp ce ONG-urile au doar rol de influențare a dezbaterii publice.
Precedente europene invocate în dezbatere
În discuțiile din spațiul public au fost invocate și exemple din alte state europene, unde măsuri similare au fost contestate sau declarate neconstituționale. În Ungaria și Slovacia, legislații privind publicarea finanțatorilor ONG-urilor au fost criticate pentru efectul asupra libertății de asociere și au ajuns în atenția instanțelor europene.
De asemenea, sunt menționate dezbateri mai largi privind legislația din Rusia referitoare la „agenții străini”, unde extinderea obligațiilor de raportare a fost urmată de aplicarea unor restricții mai ample asupra societății civile.
Structura noilor obligații financiare
Conform proiectului adoptat de Senat, ONG-urile vor fi obligate să transmită anual către ANAF o declarație detaliată care include veniturile, sursele de finanțare și datele de identificare ale donatorilor. Informațiile urmează să fie publicate pe platforma autorității fiscale, devenind accesibile publicului.
În cazul în care organizațiile nu respectă obligațiile de raportare, acestea riscă suspendarea activității, iar în situații de neconformare prelungită, dizolvarea entității juridice.
