Dragoș Vlad, fost președinte al Agenției pentru Digitalizarea României, a depus o plângere penală la DNA în care reclamă presupuse presiuni politice, intervenții administrative și tentative de influențare a unor proiecte strategice din domeniul digitalizării statului. Acesta susține că a fost îndepărtat din funcție după ce ar fi refuzat implementarea unor decizii pe care le consideră neconforme cu legislația națională și europeană.
Fostul președinte al Agenția pentru Digitalizarea României, Dragoș Vlad, a sesizat Direcția Națională Anticorupție, acuzând presiuni exercitate la nivel guvernamental, inclusiv din partea vicepremierului Oana Gheorghiu. Plângerea vine după demiterea sa din funcție, pe care o consideră rezultatul unui conflict mai amplu legat de direcția strategică a digitalizării statului.
În sesizarea transmisă procurorilor, fostul oficial vorbește despre presupuse intervenții politice, reorganizări instituționale și încercări de influențare a unor proiecte majore de infrastructură digitală, inclusiv în contextul fondurilor europene.
Acuzații de presiuni și intervenții în proiecte strategice
Potrivit declarațiilor sale, tensiunile ar fi început încă de la începutul anului, prin solicitări informale și mesaje transmise pe diverse canale, inclusiv aplicații de mesagerie. Vlad susține că a existat o presiune constantă pentru organizarea unor întâlniri și colaborări cu reprezentanți ai Schwarz Group, companie germană din zona retail și infrastructură digitală.
El afirmă că i s-ar fi solicitat să acorde o atenție deosebită unor adrese oficiale și discuții privind proiecte de digitalizare, în condițiile în care nu ar fi existat o legătură clară cu implementarea proiectelor finanțate prin PNRR.
„Presiunea a început când am primit prima adresă… Întrebarea mea a fost: ce legătură are stadiul implementării proiectelor de digitalizare din PNRR cu întâlnirea cu Schwarz?”, a declarat Dragoș Vlad.
Fostul șef ADR susține că ulterior au apărut solicitări repetate privind același subiect, transmise prin e-mail, telefon sau aplicații de mesagerie.
„Grupuri de lucru paralele” și reorganizări instituționale
Un alt punct central al acuzațiilor vizează presupusa crearea unor structuri de lucru paralele în cadrul administrației. Dragoș Vlad afirmă că, după o serie de întâlniri inițiale, s-ar fi propus formarea unor grupuri și subgrupuri de lucru care ar fi implicat atât instituția pe care o conducea, cât și alte structuri guvernamentale.
Aceste grupuri ar fi inclus reprezentanți ai ADR, ai biroului vicepremierului și ai altor instituții precum Serviciul de Telecomunicații Speciale. În acest context, Vlad susține că unele solicitări de informații transmise ulterior erau redundante, în condițiile în care datele respective erau deja raportate prin sistemele oficiale.
El afirmă că administrația avea acces direct la indicatorii de progres ai proiectelor, ceea ce, în opinia sa, ridică semne de întrebare privind utilitatea acestor cereri suplimentare.
Disputa privind platforma digitală din Republica Moldova
O altă acuzație importantă se referă la presupuse demersuri legate de implementarea unei platforme digitale dezvoltate în Republica Moldova, în cadrul unor proiecte de interconectare digitală.
Fostul președinte ADR susține că au existat discuții și deplasări confidențiale în vederea introducerii unei platforme de tip M-Connect în arhitectura digitală din România, ceea ce ar putea ridica probleme de compatibilitate cu normele europene privind protecția datelor și achizițiile publice.
El atrage atenția că Republica Moldova nu este supusă acelorași reglementări stricte precum statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv regulamentul GDPR, ceea ce ar putea genera riscuri în cazul integrării directe a unor sisteme informatice.
Miza: suveranitatea digitală și controlul infrastructurii IT
Dragoș Vlad afirmă că eliminarea Agenției pentru Digitalizarea României din anumite procese decizionale reprezintă o problemă majoră de guvernanță și control instituțional asupra infrastructurii digitale a statului.
În opinia sa, ADR are un rol central în coordonarea și reglementarea proiectelor IT guvernamentale, inclusiv în relația cu Comisia Europeană și în implementarea proiectelor finanțate prin PNRR.
Fostul oficial consideră că mutarea unor decizii în afara cadrului instituțional ar reprezenta un risc pentru „suveranitatea digitală” a României și pentru securitatea datelor publice.
Reacții și context instituțional
În paralel, fostul șef ADR susține că schimbările administrative și reorganizările recente au avut loc într-un context tensionat, marcat de disputele privind direcția proiectelor de cloud guvernamental și digitalizare.
El afirmă că unele dintre proiectele aflate în derulare erau deja aliniate la cerințele europene și validate în cadrul programelor finanțate din fonduri UE.
În acest moment, acuzațiile formulate de Dragoș Vlad se află în analiza procurorilor anticorupție, iar instituțiile vizate nu au oferit, până la acest moment, un punct de vedere oficial detaliat privind conținutul sesizării.
