Anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 ajunge oficial în atenția procurorilor Parchetului General. După aproape doi ani de controverse, acuzații și întrebări rămase fără răspuns, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție confirmă deschiderea unui dosar penal, în urma a peste 600 de plângeri. Printre infracțiunile invocate de petenți se numără constituirea unui grup infracțional organizat, infracțiuni contra umanității, abuz în serviciu și împiedicarea exercitării drepturilor electorale.
Parchetul General a confirmat miercuri, 14 octombrie 2026, că Secția de urmărire penală are în lucru o cauză privind împrejurările anulării scrutinului prezidențial din decembrie 2024, unul dintre cele mai controversate episoade din istoria politică recentă a României.
Dosarul, înregistrat cu numărul 48/76/P/2026, a fost constituit în urma unei ample acțiuni de sesizare a organelor judiciare, în care au fost depuse peste 600 de plângeri penale.
Potrivit comunicatului oficial al Parchetului General, la 27 iulie 2026 a fost dispusă începerea urmăririi penale in rem, adică în legătură cu faptele sesizate, nu împotriva unor persoane determinate.
Iohannis, Ciolacu și foști membri ai CCR, menționați în plângerile penale
Mișcarea civică „Valul Democrației”, care se prezintă drept o organizație apolitică și care a încurajat depunerea plângerilor, susține că sesizările vizează aproximativ 60 de persoane care au ocupat sau ocupă funcții importante în statul român.
Printre numele menționate se află fostul președinte Klaus Iohannis, fostul premier Marcel Ciolacu, foști și actuali membri ai Curții Constituționale, consilieri prezidențiali, miniștri, persoane din conducerea serviciilor de informații și reprezentanți ai Ministerului Public.
De asemenea, în sesizări sunt menționați șeful Statului Major al Apărării, fostul procuror general Alex Florența și procurori din cadrul Parchetului General.
Este important de precizat că simpla menționare a acestor persoane în plângeri nu înseamnă că procurorii au formulat acuzații penale împotriva lor sau că le-au stabilit vreo vinovăție.
Acuzații extrem de grave: de la grup infracțional organizat la infracțiuni contra umanității
Potrivit informațiilor prezentate de inițiativa civică, plângerile penale invocă șapte categorii de infracțiuni:
- Constituirea unui grup infracțional organizat;
- Infracțiuni contra umanității;
- Abuz în serviciu;
- Complicitate la uzurparea funcției;
- Împiedicarea exercitării drepturilor electorale;
- Dare de mită;
- Represiune nedreaptă.
Aceste încadrări juridice sunt prezentate de autorii sesizărilor. Parchetul General nu a confirmat public că toate aceste infracțiuni fac obiectul urmăririi penale în forma indicată de petenți.
Parchetul General confirmă ancheta, dar nu oferă alte detalii
În comunicatul transmis miercuri, procurorii confirmă existența cauzei și explică natura procedurii declanșate.
„Precizăm că începerea urmăririi penale in rem reprezintă o etapă procedurală obligatorie, prevăzută de Codul de procedură penală, în cazul sesizărilor care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege. Având în vedere caracterul nepublic al urmăririi penale, nu pot fi comunicate informații suplimentare”, a transmis Parchetul General.
Prin urmare, deschiderea dosarului nu reprezintă, în sine, o confirmare a acuzațiilor formulate de petenți. Ancheta va trebui să stabilească dacă există probe privind săvârșirea unor infracțiuni și, eventual, cine ar putea răspunde penal.
6 decembrie 2024, ziua care a schimbat cursul alegerilor prezidențiale
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a decis anularea întregului proces electoral pentru alegerea președintelui României, după ce primul tur fusese câștigat de Călin Georgescu, iar Elena Lasconi se calificase pe locul al doilea.
Decizia a împiedicat desfășurarea turului al doilea și a provocat reacții puternice inclusiv din partea celor doi candidați.
Elena Lasconi declara atunci că statul român a încălcat principiile democratice, în timp ce Călin Georgescu caracteriza hotărârea drept o „lovitură de stat oficializată”.
Aceste afirmații au reprezentat pozițiile politice ale candidaților, nu concluzii stabilite de o instanță judecătorească.
Întrebările la care românii încă așteaptă răspunsuri
Dincolo de acuzațiile formulate, dosarul readuce în prim-plan întrebările care au însoțit anularea scrutinului: care au fost împrejurările concrete ce au determinat decizia CCR, ce probe au stat la baza informațiilor prezentate autorităților și dacă au existat eventuale încălcări ale legii în gestionarea procesului electoral.
În acest context, rămâne relevantă și promisiunea făcută de Nicușor Dan în campania prezidențială din 2025 privind prezentarea unui raport referitor la anularea alegerilor. Potrivit informațiilor publicate miercuri, documentul promis nu fusese încă prezentat public.
Pentru cei peste 600 de petenți, deschiderea dosarului reprezintă un prim pas către clarificarea responsabilităților. Pentru justiție, însă, adevărata provocare abia începe: separarea suspiciunilor de faptele dovedite și stabilirea eventualelor răspunderi penale.
La aproape doi ani de la anularea scrutinului, România are nevoie de răspunsuri fundamentate pe probe. Dacă au fost comise infracțiuni, cei responsabili trebuie să răspundă în fața legii. Dacă acuzațiile nu se confirmă, acest lucru trebuie, de asemenea, clarificat.
Un lucru este cert: anularea alegerilor prezidențiale din 2024 continuă să ridice întrebări majore, iar existența unui dosar penal readuce subiectul în centrul atenției publice.
