Europa se întoarce la cărbune, după ani în care politicile energetice și climatice au urmărit eliminarea treptată a acestuia. Explozia prețului gazelor și problemele de aprovizionare au schimbat însă calculele economice ale producătorilor de electricitate, iar centralele pe cărbune și lignit redevin competitive. Situația este vizibilă mai ales în Germania, unde sistemul energetic trebuie să funcționeze și fără centralele nucleare, ultimele reactoare fiind închise în 2023.
Potrivit estimărilor citate de Reuters, producția europeană de electricitate pe bază de cărbune ar putea crește cu aproximativ 25% în următoarele șase luni. În sens opus, producția centralelor pe gaze ar urma să scadă într-un ritm asemănător.
Schimbarea este determinată în primul rând de preț.
Războiul dintre Iran și Statele Unite a afectat transporturile de gaze naturale lichefiate prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre principalele rute energetice ale lumii. În septembrie, prețul european de referință al gazelor a depășit 80 de euro/MWh, ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani.
În aceste condiții, centralele pe cărbune și lignit au devenit, în medie, mai profitabile decât cele care utilizează gaze naturale, pentru prima dată cel puțin din 2024, potrivit datelor ICIS.
Europa redescoperă combustibilul pe care voia să-l abandoneze
Este o inversare importantă a tendinței din ultimele decenii.
În 1990, cărbunele asigura peste o treime din producția de electricitate a Uniunii Europene. În 2025, ponderea sa coborâse la numai 9,2%, un minim istoric.
Numeroase centrale au fost închise între timp, ceea ce înseamnă că Europa nici măcar nu mai dispune de capacitatea necesară pentru o revenire masivă la nivelurile de producție din trecut.
Centralele rămase în funcțiune sunt însă din nou importante într-un moment în care gazul a devenit foarte scump.
Germania, într-o situație aparte după renunțarea la nuclear
Problema este și mai vizibilă în Germania, cea mai mare piață de electricitate din Europa și cel mai mare consumator european de gaze.
Berlinul a decis renunțarea completă la energia nucleară, proces accelerat în timpul mandatului Angelei Merkel după accidentul nuclear de la Fukushima din 2011. Ultimele trei reactoare nucleare germane au fost oprite definitiv în aprilie 2023.
În actualul context energetic, absența acestei capacități de producție reduce opțiunile disponibile atunci când energia regenerabilă nu poate acoperi consumul, iar gazul devine prea scump.
Tocmai de aceea, producția germană de electricitate din cărbune ar urma să se apropie în ultimul trimestru al anului de limita practică a centralelor care au mai rămas în funcțiune.
Nivelurile de utilizare ar putea deveni comparabile cu cele mai ridicate înregistrate vreodată pentru capacitățile rămase.
Analistul ICIS Florian Boehnke avertizează că Germania se apropie practic de limita posibilităților de substituire a gazului cu cărbune. Chiar și o eventuală creștere a prețului gazelor la 100 de euro/MWh nu ar mai permite o reacție mult mai puternică a sectorului energetic, deoarece pur și simplu nu mai există suficientă capacitate disponibilă pe cărbune.
Cărbunele ar putea rămâne competitiv până în 2028
Revenirea cărbunelui nu este neapărat un fenomen de câteva luni.
Estimările analistei Veyt Marta Wroniszewska indică faptul că producerea electricității din cărbune ar putea continua să fie mai ieftină decât cea pe gaze și anul viitor. În anumite condiții, avantajul economic s-ar putea menține chiar până în martie 2028.
Asta ar însemna că actuala criză ar putea produce efecte asupra mixului energetic european mult după încheierea perturbărilor imediate ale transporturilor de GNL.
Regenerabilele nu pot acoperi permanent necesarul
Europa dispune între timp de capacități mult mai mari de producție eoliană și solară, însă acestea nu pot furniza permanent energia necesară sistemului.
Producția depinde de vânt și de soare, iar în perioadele cu producție redusă este nevoie de surse controlabile care să poată fi pornite sau utilizate pentru echilibrarea rețelei.
În special în lunile de iarnă, centralele pe gaze și cărbune continuă astfel să joace un rol important.
Situația actuală scoate din nou în evidență vulnerabilitățile tranziției energetice europene. Gazul trebuia să reprezinte unul dintre combustibilii de tranziție către un sistem dominat de regenerabile, iar cărbunele urma să fie eliminat progresiv.
Creșterea brutală a prețului gazelor a schimbat însă, cel puțin temporar, ordinea economică a surselor de producție.
Iar în Germania, unde energia nucleară nu mai reprezintă o opțiune după închiderea ultimelor reactoare, cărbunele ajunge din nou să acopere o parte din necesarul de electricitate într-un moment în care Europa credea că se apropie de sfârșitul erei acestui combustibil.
