În urmă cu câteva zile, am publicat un material jurnalistic intitulat “Condamnat la închisoare pentru trei arbori tăiaţi legal”. Era vorba, acolo, despre condamnarea definitivă a unui cetăţean din comuna Nucşoara, pentru culpa – inventată de organele de cercetare penală şi acceptată cu nonşalanţă de instanţele de judecată – de a fi defrişat trei arbori din propria pădure. Am făcut dovada, în articolul respectiv, că tăierea celor trei arbori a fost făcută cu respectarea legii şi a regimului silvic, prin marcare şi întocmirea documentelor legale.
Cu toate acestea, prin falsuri grosolane, poliţistul Ioan Iordache a reuşit să inducă în eroare atât Parchetul cât şi instanţele de judecată, obţinând astfel condamnarea, absolut pe nedrept, a proprietarruluide pădure, Florian Dumitrescu.
Vom continua şi în acest număr dezvăluirile incredibile despre cum poate fi condamnat un om, cu probe contrafăcute şi necercetate de justiţie.
Sarabanda abuzurilor continuă…
Aşa după cum scriam în numărul trecut, Judecătoria Curtea de Argeş l-a condamnat pe Florian Dumitrescu la doi ani de închisoare cu suspendare, fără a analiza nicio probă prezentată de inculpat. Singurul probatoriu luat în seamă de instanţă a fost amalgamul de falsuri întocmite de poliţistul plin de zel, Ioan Iordache. Motivarea sentinţei pronunţate de Judecătoria Curtea de Argeş se bazează, în esenţă, pe o adresă de la Ocolul Silvic, în care această instituţie prezintă un calcul estimativ al preţului arborilor tăiaţi, de-a lungul timpului, în mod legal, de către Florian Dumitrescu. În adresa O.S. Muşeteşti nu se specifică faptul că acei arbori ar fi fost tăiaţi în anul 2008, aşa cum susţine poliţistul “răzbunător”.
Cam aşa se dă o hotărâre judecătorească la instanţa de fond din Curtea de Argeş prin care se condamnă un om la închisoare. Pur şi simplu o execuţie sumară!
Tribunalul Argeş confirmă inepţiile Judecătoriei Curtea de Argeş
După această condamnare, mai mult decât bizară, Florian Dumitrescu a formulat apel la Tribunalul Argeş, crezând că instanţa de fond ar fi făcut o glumă de prost gust cu privire la libertatea sa.
După o cercetare judecătorească, asupra căreia vom zăbovi ceva mai încolo, Tribunalul Argeş a respins acţiunea condamnatului ca nefondată, consfinţind astfel sentinţa instanţei de fond.
Şi în această fază procesuală se dovedeşte că magistraţii nu au verificat probele şi nu au cerut părerile avizate ale unor specialişti în domeniul silvic.
Se susţine, în motivaţia deciziei penale nr. 112/20 mai 2010, că “chiar dacă s-ar da eficienţă susţinerilor inculpatului, în sensul că arborii tăiaţi ar fi fost marcaţi în anii 2005-2006, această împrejurare nu are nicio relevanţă în speţă, deoarece durata maximă de exploatare este cea prevăzută de art. 3, alin. 1 din Ordinul nr. 606/2008, mai sus amintit, durată ce a fost depăşită de aproape 10 ori.”
Tocmai aici cei doi magistraţi ai Tribunalului Argeş ar fi trebuit să observe că nu există niciun document oficial care să ateste, cu precizie, vechimea celor opt cioate invocate de “miliţianul” Iordache, fără participarea nici unui reprezentant al Ocolului Silvic Muşeteşti.
Aşadar, cei doi magistraţi ai Tribunalului Argeş s-au pronunţat fără a avea nicio dovadă concretă asupra unui aspect care necesita în mod imprerativ o expertiză de specialitate.
Aşa după cum rezultă din probele administrate din dosar, toţi cei opt arbori fuseseră defrisaţi în decurs de câţiva ani, cu acte în regulă care au fost prezentate instanţelor de judecată.
Justiţia a avut dovada indubitabilă a nevinovăţiei condamnatului. Cu toate acestea omul a fost băgat la puşcărie… De ce, oare?
După judecarea pe fond a lui Florian Dumitrescu, a apărut la Parchetul de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeş un document remis de Ocolul Silvic Muşeteşti prin care se dovedeşte fără putinţă de tăgadă, că acuzaţiile aduse condamnatului nu au niciun suport real.
Pentru a înţelege mai bine afirmaţia noastră, vom reproduce integral conţinutul notei primite de Parchet de la O.S. Muşeteşti.
“Prin prezenta vă facem cunoscut că organul silvic prin persoana d-lui pădurar Bucur Constantin, în luna octombrie 2008, la telefoanele insistente ale angajaţilor Postului de poliţie Nucşoara, împreună cu numitul Florian Dumitrescu, s-a deplasat la pădurea acestuia din punctul Dosul Vârfului – Fântâna Garovogii, unde a constatat că sunt tăiaţi cinci arbori, esenţă fag, de diferite dimensiuni. Nu s-au dispus măsuri administrative, întrucât aceștia ERAU MARCAŢI în baza actului de punere în valoare nr. 560/05.02.2007, de către Dumitrescu Florian, iar celălalt mştenitor, Belu I. Cătălin marcase, în 2006, doi arbori în baza actului de punere în valoare nr. 420/26.01.2006.
La cercetarea făcută în 07.11.2008, când s-a întocmit un proces verbal de constatare, organul silvic NU A MAI FOST SOLICITAT DE ORGANELE DE POLIŢIE şi nu ne asumăm responsabilitatea celorlalţi arbori prinşi îjn adresa 348/21.01.2009 de către postul de Poliţie Nucşoara, unii dintre aceşti arbori, FIIND MARCAŢI ÎN ANII ANTERIORI, dar suntem de acord cu o corectă şi responsabilă cercetare.”
Conţinutul acestui document aruncă în aer situaţia juridică a speţei şi demonstrează “făcătura” ordinară a condamnării pe nedrept a unui cetăţean care a avut neinspiraţia să se se pună rău cu un miliţian “atotputernic” din Nucşoara.
Un fals demn de râsul curcilor, luat de bun de instanţa de judecată
Pentru a vă oferi un supliment despre cum se înfăptuieşte justiţia la noi, vă prezentăm, dragi cititori, o situaţie de care s-ar ruşina orice om normal, nefiind vorba de un magistrat cu pretenţii.
În data de 15 ianuarie 2008, postul de Poliţie Nucşoara prin “demnul” său reprezentant Ioan Iordache, a întocmit un proces verbal de constatare a “efectuăarii actelor premergătoare, cu privire la cercetarea activităţii infracţionale a învinuitului Florian Dumitrescu”.
În acest document se stipulează că s-a procedat printre altele, la “calculul valorii al celor opt arbori tăiaţi fără drept, efectuat de Ocolul silvic Muşeteşti.”
Numai că Ocolul Silvic Muşeteşti a întocmit acest “calcul” în data de 27.01.2009, adică mai târziu cu un an şi 12 zile faţă de anticiparea poliţistului clarvăzător.
Cu toate aceste inadvertenţe, care se traduc în falsuri grosolane, instanţele de judecată nu au cerut lămuriri, ci au mers pe mâna miliţianului de anticipaţie. Iată pe ce documente s-a construit condamnarea sumară a unui om nevinovat!
Nici chiar revizuirea nu îi trezeşte pe împărţitorii de libertate
Aşadar Parchetul Curtea de Argeş a avut permanent dovada nevinovăţiei lui Florian Dumitrescu. În loc să folosească acel act pentru a se face dreptate, Parchetul a preferat să-l treacă sub tăcere pentru a putea fi condamnat la închisoare un om nevinovat. De ce? E greu de spus dar cu timpul se va afla, cu certitudine, răspunsul şi la această întrebare.
Mergând mai departe pe firul “aventurii judiciare” la care a fost supus eroul nostru din Nucşoara, ajungem, după acţiunea de recurs, la revizuirea sentinţei de condamnare.
După respingerea recursului, condamnatul a formulat, în conformitate cu codul de procedură penală, o acţiune de revizuire. Parchetul de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeş a respins admiterea în principiu a acţiunii, deşi această instituţie se afla în posesia adresei de la O.S. Muşeteşti care dovedea nevinovăţia revizuentului condamnat.
În susţinerea acţiunii de revizuire, Florian Dumitrescu a prezentat declaraţiile scrise a patru persoane care ştiau despre cauza sa. Una dintre aceste declaraţii aparţine pădurarului din acea zonă, Constantin Bucur.
Acesta susţine în depoziţia sa că în luna octombrie 2008 s-a deplasat la faţa locului şi a constatatcă arborii tăiaţi fuseseră marcaţi legal şi defrişaţi în conformitate cu prevederile Codului Silvic.
O altă declaraţie, aparţinând reprezentantului Primăriei Nucşoara, spune negru pe alb că poliţistul Ioan Iordache a falsificat procesul verbal de constatare menţionând că “am fost şi eu de faţă” la acea verificare.
Mai mult decât atât poliţistul a semnat în fals pentru Gheorghe Cicu. Toate acestea nu au avut darul să lămurească instanţa de revizuire, iar condamnarea lui Florian Dumitrescu rămâne valabilă împotriva evidenţe.
