Lucrează de la 15 ani şi a cusut peste 100 de goblenuri, pe care le-a realizat din pasiune, în timpul liber. A activat o viaţă ca profesor, iar acum este pensionară şi a scos la lumină o parte dintre goblenurile realizate, fiecare cu povestea lui. Lucrările Florinei Alexandrescu au fost expuse la cercul Militar acolo unde a avut loc un eveniment dedicat doamnelor şi domnişoarelor. Din nefericire, la scurt timp după acest eveniment, creatoarea acestor goblenuri a suferit un atac cerebral, iar recuperarea este foarte dificilă. Îi dorim însănătoşire grabnică doamnei Florina Alexandrescu.
„Pot înconjura pământul de câteva ori cu firul folosit”
S-a născut la ţară şi de când a deschis ochii le-a văzut pe mama şi bunica ei lucrând. La 15 ani, pe vremea când era elevă şi stătea în gazdă, a găsit, în podul casei unde locuia, o revistă franţuzească ce data din anul 1939. A găsit acolo un model de lucru ce ilustra nişte trandafiri galbeni pe fond negru. Nu ştia pe atunci că se numeşte goblen. A luat modelul şi, mai târziu, l-a realizat. Aceea a fost prima lucrare, iar mai apoi a continuat să se delecteze în acest mod, fără să-şi irosească timpul. „Am început să lucrez crescând în preajma a două femei a căror amintire mă face şi acum să lăcrimez: mama şi bunica. Făceam naveta la începutul carierei de profesor şi, până ajungeam la şcoală, lucram. M-am ghidat după vorbele bunicii şi mamei mele, care mereu spuneau că timpul nu trebuie irosit. Am şi croşetat cu ani în urmă atât de mult încât pot înconjura pământul de câteva ori cu firele folosite.”, spune Florina Alexandrescu.
Felicitată de un fost preşedinte
Lucrările femeii au ajuns şi sub privirile lui Ion Iliescu, cel care i-a lăsat câteva cuvinte de apreciere în scris, în caietul de oaspeţi ai Cercului Militar. La începuturile acestei îndeletniciri, considerate chiar artă, nu existau modele prestabilite şi se lucra după nişte desene făcute de mână. „Rugam o arhitectă de la Institutul de Proiectări să ne scoată nişte desene pe hârtie specială şi lucram apoi după acele desene. Cu zeci de ani în urmă foloseam aţă vopsită, dar acum există modele desenate. Am reprodus în goblenuri tablouri de Grigorescu, scene biblice, tablouri ale lui E.B. Murillo, Romeo şi Julieta şi multe altele”, spune Florina Alexandrescu. Se pare că dragostea pentru frumos s-a moştenit în familie, nepotul Florinei, Mircea Matei, care are acum 17 ani, s-a apucat brusc să picteze după ce începuse o carieră promiţătoare ca… fotbalist. Primul tablou realizat de băiat a fost şi el expus alături de goblenurile bunicii, mai ales că el are o poveste frumoasă. „Aveam o vază la care ţineam foarte mult, iar soţul meu a dat într-o zi peste ea, din greşeală, şi a spart-o. Am fost foarte supărată atunci. Peste câteva săptămâni mă trezesc că îmi aduce nepotul meu un tablou… Pictase vaza mea… Mi-au dat lacrimile de emoţie! Practic, aceasta a fost prima lui lucrare”, spune Florina.
