Partidul Mişcarea Populară a lansat astăzi un apel către toţi liderii politici din România pentru elaborarea şi adoptarea unui Pact Naţional pentru Sănătate. „Criza sanitară provocată de pandemia de coronavirus a evidenţiat slăbiciunile uriaşe ale sistemului de sănătate din România. Cauzele sunt multiple: subfinanţare, lipsa unei strategii coerente, legislaţia deficitară, politizarea excesivă sau tradiționala practică românească a ascunderii gunoiului sub preş”, se menționează în scrisoarea trimisă liderilor politici de președintele PMP, Eugen Tomac.
Pactul Național pentru Sănătate va reprezenta „foaia de parcurs pe care decidenţii guvernamentali, indiferent de culoarea politică, se vor angaja să o respecte cu stricteţe, astfel încât sistemul sanitar din țara noastră să reuşească să ofere servicii de calitate cetățenilor, dar mai ales, să poată face față unor crize similare sau mai grave decât cea pe care o avem de înfruntat astăzi”, se precizează în documentul amintit.
Concret, PMP propune 10 măsuri care ar garanta îmbunătăţirea considerabilă a sistemului sanitar din România: o speranţă de viaţă mai mare, servicii de mai bună calitate, tratamente performante, sustenabilitate”. Pactul Naţional pentru Sănătate propus de PMP va avea în vedere:
- Creşterea alocărilor bugetare pentru Sănătate gradual până la atingerea nivelul mediu din UE până în anul 2025. Cheltuielile pentru Sănătate în România sunt cele mai scăzute din UE, atât pe cap de locuitor (1.029 EUR, media UE fiind de 2.884 EUR), cât și ca procent din PIB (5% față de 9,8% în UE);
- Crearea unei comisii parlamentare speciale pentru modificarea şi modernizarea legislaţiei în domeniul Sănătăţii, plecând de la proiectul de lege privind reorganizarea și funcționarea sistemului de sănătate, proiect elaborat de cei mai buni specialiști în Sănătate pe care îi are România (proiectul se anexează);
- Construirea a 8 spitale regionale cu fonduri europene în cadrul exerciţiului financiar 2021 – 2027;
- Investiţii substanțiale în modernizarea spitalelor;
- Dotarea cu echipamente performante a tuturor spitalelor judeţene, municipale, orăşeneşti şi a celor care tratează diferite specialități medicale;
- Elaborarea unui sistem de remunerare corectă pentru personalul medical adaptat la standarde europene, pentru stoparea exodului către Vestul Europei;
- Instruirea și perfecţionarea continuă a personalului medical în contextul progreselor științifice realizate în domeniu;
- Dezvoltarea capacităţii de producţie de medicamente în România;
- Finanțarea cu prioritate a Institutului Cantacuzino; refacerea în cel mai scurt timp a capacităţii României de a produce vaccinuri;
- Alocări speciale de 0,5% din PIB pentru cercetare medicală.
Liderul PMP, Eugen Tomac, vine și cu o soluție de finanțare a acestor măsuri: „Partidul Mişcarea Populară atrage atenţia asupra faptului că, la nivelul UE, s-a decis suspendarea Pactului de Stabilitate şi de Creştere până la 31 decembrie 2020. Aceasta înseamnă că România se poate împrumuta oricât peste limita de deficit bugetar pentru a finanţa domeniul sanitar, considerat drept o prioritate în obiectivele stabilite de Comisia Europeană, deci pentru realizarea punctelor prevăzute în propunerea de Pact Naţional pentru Sănătate. În aceste condiții, pentru prima dată avem șansa să ne împrumutăm pentru a finanța investiții în sănătate (cum ar fi construirea și modernizarea spitalelor, operaționalizarea Institutului Cantacuzino etc), deci nu pentru consum”.
Potrivit PMP, cele 10 măsuri menționate trebuie elaborate de factorii politici în parteneriat cu specialiști de renume în domeniul sănătății, cu asociații patronale și sindicale, cu universități, ONG-uri și companii care acționează în domeniul sănătății.
„Pentru a reuși este nevoie de voință politică, de respect și asumarea cu seriozitate a acestor angajamente întru apărarea sănătății cetățenilor pe care avem datoria să îi reprezentăm”, mai spune liderul PMP, Eugen Tomac, în scrisoarea trimisă președinților PNL, PSD, USR, UDMR, ALDE, ProRomânia și PLUS.
