PNL ia în calcul sesizarea Curții Constituționale dacă Guvernul condus de Siegfried Mureșan este respins miercuri de Parlament, iar președintele Nicușor Dan decide să facă o nouă nominalizare de premier în loc să deschidă calea alegerilor anticipate. Disputa se concentrează asupra interpretării articolului 89 din Constituție și, în special, asupra unui singur cuvânt: președintele „poate” să dizolve Parlamentul, nu scrie că este obligat să o facă. Digi24
Guvernul Mureșan ajunge miercuri, 30 septembrie, în fața plenului reunit al Parlamentului. Pentru învestire sunt necesare 233 de voturi. PNL, USR și UDMR au împreună aproximativ 170 de parlamentari, iar PSD și AUR au anunțat că nu susțin Cabinetul propus de Siegfried Mureșan. Digi24
În eventualitatea unui vot negativ, PNL susține că s-ar ajunge într-un punct în care președintele ar trebui să declanșeze procedurile care conduc la alegeri parlamentare anticipate.
Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a anunțat că liberalii sunt pregătiți să invoce în fața CCR existența unui conflict juridic de natură constituțională dacă șeful statului refuză această variantă. PNL precizează, în același timp, că nu susține suspendarea președintelui. News.ro
Ce spune, de fapt, Constituția
Aici începe însă problema juridică.
Articolul 89 din Constituție stabilește că președintele României poate dizolva Parlamentul dacă Legislativul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
Dizolvarea poate interveni după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare.
Prin urmare, textul constituțional formulează dizolvarea ca pe o atribuție a președintelui, nu spune explicit că șeful statului este obligat automat să dizolve Parlamentul odată îndeplinite condițiile. Digi24
PNL propune însă o interpretare diferită. Alexandru Muraru susține că, odată îndeplinite condițiile și demonstrată incapacitatea Parlamentului de a forma o majoritate de guvernare, caracterul opțional al procedurii ar trebui să devină unul imperativ. În caz contrar, argumentează liberalii, un președinte ar putea continua teoretic cu desemnări succesive de premier, menținând pentru o perioadă nedeterminată un Executiv interimar. News.ro
Nicușor Dan nu vrea anticipate
Poziția președintelui este diferită. Nicușor Dan a declarat marți, cu o zi înaintea votului asupra Guvernului Mureșan, că actuala criză politică trebuie încheiată prin găsirea unei soluții parlamentare și a reiterat că, în opinia sa, alegerile anticipate „nu sunt o soluție”. CursDeGuvernare.ro
Așadar, dacă Executivul Mureșan nu primește voturile necesare, conflictul politic s-ar putea muta rapid din Parlament la Curtea Constituțională.
Miza ar fi stabilirea limitelor libertății de decizie de care dispune președintele: poate continua seria desemnărilor de candidați pentru funcția de premier sau, după îndeplinirea condițiilor din articolul 89, intervine obligația dizolvării Parlamentului?
Precedentul din 2020 complică și mai mult situația
Există și precedentul crizei politice din 2020.
După ce Guvernul Ludovic Orban a fost demis prin moțiune de cenzură, Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Orban candidat pentru funcția de premier. Conducerea Parlamentului a sesizat atunci CCR, argumentând că desemnarea nu urmărea în realitate formarea unui Guvern, ci crearea condițiilor necesare pentru dizolvarea Parlamentului și organizarea anticipatelor.
CCR a stabilit atunci că desemnarea candidatului la funcția de premier trebuie să urmărească efectiv formarea unui Guvern și identificarea unei persoane capabile să coaguleze o majoritate parlamentară.
Acest precedent ar putea deveni relevant într-o eventuală nouă dispută constituțională, însă nu stabilește în sine că președintele este obligat să dizolve Parlamentul după două respingeri.
Fostul șef al CCR contestă interpretarea PNL
Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, a criticat deja interpretarea liberalilor. El a atras atenția că formularea Constituției îi acordă președintelui posibilitatea, nu obligația, de a dizolva Parlamentul după îndeplinirea condițiilor prevăzute de legea fundamentală. Adevărul
Prin urmare, o eventuală sesizare a CCR ar deschide o dispută juridică importantă: dacă termenul „poate” din articolul 89 trebuie interpretat literal sau dacă, într-un blocaj instituțional prelungit, Curtea ar putea considera că atribuția prezidențială trebuie exercitată pentru restabilirea funcționării autorităților statului.
Până atunci, primul moment decisiv este votul de miercuri din Parlament. Abia rezultatul acestuia va arăta dacă disputa dintre PNL și președintele Nicușor Dan rămâne una teoretică sau ajunge efectiv pe masa judecătorilor Curții Constituționale.
