Mihail Soare
Cred că până şi Relu Fenechiu ştie asta: PNL a împlinit anul acesta 137 de ani de la înfiinţare. Ion C.Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Dimitrie A. Sturdza sau A.G.Golescu s-au numărat printre fondatori, Ion I.C.Bratianu, Dimitrie Sturdza, I.G.Duca, Vintilă Brătianu şi mulţi alţii asemenea lor au făcut parte în perioada interbelică din rândurile acestui partid istoric, identificat în principal ca unul al elitelor intelectuale. Acum, membri de va(r)ză ai liberalismului românesc sunt Tudor Chiuariu, amintitul mai devreme Fenechiu, supranumit şi Transformator, „eruditul” Adomniţei, despre care unii (presupun că nu treji) zic că ar fi fost chiar ministru la Învăţământ, Sorin Roşca Stănescu, pe care CNSAS-ul îl ştie de Deleanu, Ioan Ghişe, măscăriciul sandwich din epoca post referendum, mai cunoscut ca dătătorul în gât Ionică, iar deasupra tuturor, conducând cu mână de fier, lunaticul cu ochi spălăciţi de văduviţă aflată în descompunere ori scoasă din vreun borş deltaic, Crin Antonescu. Într-un mercato bombastic, dar cu iz de talcioc de boarfe mucede, ultimul transfer făcut de PNL-ul antonescian, cam la nivelul celui făcut de PSG, care a dat o basculantă de euroi pe Ibrahimovici (numai că aici banii îi dă, drăcia dracului, chiar transferatul!), este acela prin care Gigi Becali a aterizat, spre stupefacţia tăricenilor, chilimanilor sau moiseştilor, în curtea, mirosind deja a staul, a partidului domniilor lor. Acest personaj de poveste, devenit sarea şi Pipera PNL-ului, cel care îl făcea deunăzi pe reputatul istoric Neagu Djuvara „moş senil”, de parcă i s-ar fi adresat lui Chipciu ori lui Tănase, spunea acum vreun an şi ceva: „M-am certat şi cu Mitică Dragomir, dar fără jigniri. El m-a făcut oligofren, eu l-am făcut zdreanţă, dar nu ne-am insultat.” Gândindu-ne că după 1990, urmare a unor sciziuni mai mult sau mai puţin provocate şi de care Ion Iliescu nu ştie nimic, cum habar n-are nici de mineriade, nici de revoluţie, au rezultat facţiunile Partidul Naţional Liberal Convenţia Democratică (PNL-CD) sau Partidul Naţional Liberal – Aripa Tânără (PNL-AT) şi ţinând seama de spusele celebrului oier europarlamentar, care nu a luat nicidecum ca pe o jignire vorbele lui Mitică de la Ligă, ne socotim îndreptăţiţi să credem că, mai nou, PNL-ul a fătat alt pui: PNL-AO. AO însemnând, fireşte, Aripa Oligofrenă. Într-o construcţie politică odioasă în care torţionarii se pupă-n bot cu victimele, asemenea centuristelor cu tiriştii, iar dreapta devine stângă, stânga rămânând întruchiparea diavolului (cum tot Jiji zicea acum ceva vreme), personajul nostru ajunge aliatul lui Felix, cel căruia în iulie 2005 îi adresa o serie de mesaje mobilizatoare de mare sinceritate prin intermediul unui reporter de la Antena 3. Evenimentul zilei din 17 octombrie a.c. sau simpla alăturare a numelor celor doi pe youtube reamintesc celor dornici aceste vorbe de-a dreptul înălţătoare. Unora, cu imaginaţie debordantă de adolescenţi năstruşnici dedulciţi la etnobotanice, li s-ar putea năzări că Becali nu e altceva decât bomba cu ceas aruncată în ograda primitoare a USL-ului de mâna abilă a cine ştie cărui vrăjmaş politic…
