Două inițiative legislative susținute de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), care vizau reducerea TVA la 9% pentru achiziția primei locuințe și majorarea plafonului de impozitare a microîntreprinderilor la 500.000 de euro, au fost respinse în Senat, potrivit reprezentanților partidului. AUR acuză PSD, PNL și USR că au blocat măsuri destinate sprijinirii tinerilor și antreprenorilor români, într-un moment în care scumpirea locuințelor, fiscalitatea ridicată și dificultățile economice pun presiune pe populație și mediul de afaceri. În paralel, formațiunea critică și intenția Guvernului de a majora pensiile cu numai 5% de la începutul anului 2027.
TVA de 9% pentru prima locuință, respins în Senat
Una dintre principalele inițiative susținute de parlamentarii AUR prevedea reintroducerea unei cote reduse de TVA de 9% pentru persoanele fizice care achiziționează prima locuință.
Proiectul stabilea două condiții importante: suprafața utilă a locuinței să nu depășească 120 de metri pătrați, iar valoarea acesteia să fie de maximum 750.000 de lei.
Potrivit AUR, măsura ar fi contribuit la creșterea accesibilității locuințelor, în special pentru tinerii care doresc să își întemeieze o familie.
Deputatul Lucian Mușat a criticat majorarea TVA la locuințe, susținând că trecerea de la nivelurile reduse aplicate anterior la cota de 21% a afectat puternic piața imobiliară.
Parlamentarul a invocat și situația demografică a României, arătând că anul 2025 a înregistrat un nivel foarte redus al natalității, în timp ce aproximativ 55.000 de tineri ar fi ales să plece din țară.
În opinia sa, accesul la o locuință proprie reprezintă unul dintre factorii care pot influența decizia tinerilor de a rămâne în România.
Mușat a susținut că industria construcțiilor, a cărei contribuție la PIB a estimat-o între 8% și 10%, ar beneficia la rândul său de o asemenea reducere fiscală.
Locuințele s-au scumpit cu mii de euro numai din TVA
Senatoarea AUR Niculina Stelea a prezentat o serie de cifre privind evoluția pieței imobiliare, pe care le-a pus în legătură cu majorarea fiscalității.
Potrivit datelor invocate de aceasta, tranzacțiile imobiliare din România au scăzut cu 17,8% în primele nouă luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
În cazul locuințelor noi, pentru care se aplică TVA, scăderea ar depăși 30%.
Parlamentara a arătat că diferența de TVA dintre 9% și 21% înseamnă un cost suplimentar de 9.600 de euro pentru o locuință cu prețul de 80.000 de euro fără TVA și de 14.400 de euro pentru una de 120.000 de euro.
Aceste calcule ilustrează impactul fiscal în ipoteza transferării integrale a diferenței de TVA în prețul final plătit de cumpărător.
Stelea consideră că majorarea taxei a făcut și mai dificil accesul tinerilor la proprietate, contribuind la amânarea deciziilor privind întemeierea unei familii.
Senatoarea a mers mai departe cu criticile, susținând că actualele politici ar favoriza transformarea românilor din proprietari în chiriași.
Această interpretare reprezintă însă o acuzație politică a reprezentantei AUR, fără ca informațiile prezentate să demonstreze existența unui plan coordonat împotriva proprietății private.
AUR a cerut și creșterea plafonului pentru microîntreprinderi la 500.000 de euro
A doua inițiativă legislativă respinsă în Senat, potrivit AUR, viza majorarea plafonului de venituri pentru încadrarea în regimul de impozitare a microîntreprinderilor.
Formațiunea a propus creșterea pragului de la 100.000 de euro la 500.000 de euro, argumentând că reducerea succesivă a plafonului a afectat puternic firmele mici și mijlocii.
Deputatul Lucian Mușat, inițiatorul proiectului, a amintit că plafonul a fost redus în etape, de la un milion de euro la 500.000, ulterior la 250.000 și, în cele din urmă, la 100.000 de euro.
În opinia parlamentarului, actualul prag este prea mic pentru realitățile economice din România, mai ales în contextul inflației și al creșterii costurilor de funcționare.
Majorarea plafonului ar permite unui număr mai mare de firme să îndeplinească criteriul de venit pentru aplicarea regimului microîntreprinderilor, sub rezerva celorlalte condiții prevăzute de legislația fiscală.
„Mii de antreprenori sunt sufocați de taxe și facturi neîncasate”
Lucian Mușat a avertizat că mediul de afaceri traversează o perioadă dificilă, caracterizată prin probleme de lichiditate, creșterea restanțelor și reducerea activității economice.
Deputatul a susținut că valoarea biletelor la ordin refuzate a crescut cu 12% în septembrie, ajungând la 315 milioane de lei.
Acesta a invocat și o scădere de 40–50% a activității în anumite servicii, precum și dificultățile cu care se confruntă numeroase întreprinderi în achitarea salariilor și obligațiilor fiscale.
În opinia sa, revenirea la plafonul de 500.000 de euro ar reprezenta o măsură de sprijin pentru antreprenorii care încearcă să își mențină firmele funcționale.
La rândul său, senatorul AUR Cătălin Silegeanu a criticat diferența dintre declarațiile politicienilor privind susținerea economiei și deciziile luate în Parlament.
Acesta a oferit exemplul unei firme cu un profit impozabil de 10.000 de euro, pentru care impozitul pe profit de 16% ar însemna 1.600 de euro datorați statului.
Silegeanu a cerut parlamentarilor să susțină măsuri fiscale concrete, în locul promisiunilor repetate din programele de guvernare.
Totuși, regimul de impozitare a microîntreprinderilor și impozitul pe profit funcționează după reguli diferite, iar efectul unei schimbări de regim depinde de veniturile, cheltuielile și profitabilitatea fiecărei firme.
AUR acuză PSD, PNL și USR că votează împotriva intereselor tinerilor și antreprenorilor
Potrivit comunicatelor formațiunii, cele două proiecte au fost respinse cu voturile majorității parlamentare formate din PSD, PNL și USR, în timp ce AUR a susținut adoptarea lor.
Reprezentanții partidului consideră că deciziile demonstrează lipsa de disponibilitate a majorității pentru reducerea fiscalității și sprijinirea economiei private.
Pe de altă parte, reducerea TVA și extinderea regimului microîntreprinderilor ar putea diminua unele venituri bugetare, cel puțin pe termen scurt. Evaluarea completă a propunerilor presupune și estimarea impactului asupra bugetului de stat, a investițiilor și a activității economice.
Comunicatele AUR nu includ argumentele prezentate de PSD, PNL și USR pentru respingerea proiectelor și nici rezultatele nominale ale voturilor. Prin urmare, motivele exacte ale opoziției parlamentare nu pot fi stabilite doar din poziția formațiunii inițiatoare.
AUR contestă și majorarea pensiilor cu numai 5% în 2027
Separat de cele două inițiative fiscale, senatoarea Niculina Stelea a criticat intenția Guvernului condus de Luca Niculescu de a majora pensiile în două tranșe, prima de 5%, începând cu 1 ianuarie 2027.
Parlamentara consideră că această creștere ar fi insuficientă pentru compensarea inflației acumulate și a pierderii puterii de cumpărare a pensionarilor.
Stelea solicită respectarea mecanismului de indexare prevăzut de Legea nr. 360/2023 și luarea în calcul a majorărilor neacordate în anii precedenți.
Potrivit acesteia, inflația cumulată din perioada 2024–2026 a depășit 17%, iar o creștere de numai 5% nu ar recupera pierderile suferite de pensionari.
AUR propune identificarea resurselor financiare prin reducerea cheltuielilor statului, recuperarea prejudiciilor din dosarele penale, colectarea unor creanțe și combaterea practicilor de optimizare fiscală ale companiilor multinaționale.
Printre sumele invocate de senatoare se numără 1,3 miliarde de euro reprezentând prejudicii și bunuri confiscate, precum și o creanță de aproximativ 300 de milioane de euro legată de frații Micula.
Disponibilitatea efectivă a acestor fonduri, termenele de recuperare și posibilitatea utilizării lor pentru cheltuieli permanente cu pensiile ar necesita însă evaluări bugetare distincte.
Miza politică: reducerea taxelor sau protejarea veniturilor bugetare?
Cele două proiecte susținute de AUR readuc în dezbatere una dintre cele mai importante dileme ale politicii economice românești: cât de mult poate fi redusă fiscalitatea într-o perioadă în care statul se confruntă cu un deficit bugetar ridicat?
AUR susține că reducerea TVA pentru prima locuință și majorarea plafonului microîntreprinderilor ar stimula economia, ar încuraja investițiile și ar sprijini tinerii și antreprenorii.
În același timp, orice diminuare a veniturilor fiscale trebuie analizată în raport cu obligațiile bugetare și cu necesitatea finanțării serviciilor publice.
Dincolo de confruntarea politică dintre AUR și partidele care au respins inițiativele, rămân două probleme reale: accesul tot mai dificil al tinerilor la locuințe și presiunea fiscală resimțită de firmele mici. Respingerea proiectelor nu rezolvă aceste probleme, iar majoritatea parlamentară va trebui să explice ce soluții alternative propune pentru susținerea celor două categorii.
