Reforma administrativ-teritorială a României revine în centrul disputelor politice, după ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că dorește reorganizarea localităților și reducerea aparatului administrativ. PNL declară că susține inițiativa, dar îi transmite liderului social-democrat că adevăratul test va fi confruntarea cu propriii primari, mulți dintre aceștia urmând să își piardă funcțiile în eventualitatea comasării comunelor.
Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a reacționat luni, 26 octombrie, la propunerea președintelui PSD, Sorin Grindeanu, privind asumarea răspunderii Guvernului pentru reforma administrativ-teritorială și reorganizarea instituțiilor centrale.
Deși liberalii se declară favorabili unei reforme profunde a administrației, Fenechiu a atras atenția că o asemenea schimbare nu poate fi realizată doar prin declarații politice și că va necesita negocieri atât cu autoritățile locale, cât și cu societatea.
„E foarte bine că domnul Grindeanu se preocupă de reforma administrației. Așteptăm cu interes, ne dorim să vedem cum le explică domnia sa primarilor domniei sale că vrea să-i desființeze”, a declarat Daniel Fenechiu, la Senat.
Comunele mici, în vizorul reformei. Ce se întâmplă cu primarii?
Una dintre cele mai sensibile componente ale reformei este comasarea unităților administrativ-teritoriale cu populație redusă, care nu reușesc să își acopere din venituri proprii nici măcar cheltuielile de funcționare.
Daniel Fenechiu a explicat că România trebuie să decidă ce model administrativ dorește să adopte: comune cu minimum 3.000, 5.000 sau 7.000 de locuitori ori o formulă de asociere și comasare inspirată din experiența Republicii Moldova.
„Avem foarte multe comune care, în momentul când își fac bugetul, nu pot asigura cheltuielile de funcționare ale primăriei – nu vorbesc de serviciile publice”, a afirmat senatorul liberal.
În opinia sa, reorganizarea ar trebui să conducă la reducerea numărului de funcționari și a cheltuielilor administrative, fără ca locuitorii satelor să fie obligați să parcurgă distanțe mari pentru rezolvarea problemelor curente.
O posibilă soluție ar fi păstrarea unor puncte de relații cu publicul în fiecare localitate, concomitent cu digitalizarea serviciilor administrative.
Grindeanu vrea reforma până în martie 2027
Președintele PSD a anunțat că intenționează să îi propună premierului asumarea răspunderii Guvernului pentru două proiecte majore: reforma administrativ-teritorială și reorganizarea instituțiilor guvernamentale.
Potrivit lui Sorin Grindeanu, cele două măsuri ar trebui adoptate într-un interval relativ scurt, cel târziu până în martie 2027.
PNL nu exclude această procedură, dar avertizează că proiectul trebuie să beneficieze de un acord politic și social suficient de larg.
„Ca să poți să vii cu o propunere, trebuie să ai deja un draft care să fie acceptat politic, să fie acceptat social și românii să vadă beneficiile acestei măsuri”, a explicat Fenechiu.
Liberalul a lansat și o ironie la adresa liderului PSD, întrebându-se dacă inițiativa acestuia urmărește o reformă autentică sau consolidarea propriei imagini politice.
„Poate vrea să arate Europei că este reformist […] sau poate vrea să le arate românilor că el e premierul de fapt al României”, a declarat liderul senatorilor PNL.
Ce ar însemna reforma pentru județul Argeș?
O eventuală reorganizare administrativ-teritorială ar avea consecințe importante și în județul Argeș, unde există numeroase comune cu populație redusă și cu o capacitate limitată de a-și finanța aparatul administrativ din venituri proprii.
În funcție de pragul demografic care va fi ales, unele comune ar putea fi comasate cu localitățile învecinate, ceea ce ar presupune dispariția unor primării ca instituții distincte, reducerea numărului de funcții de conducere și redesenarea limitelor administrative.
Pentru partidele politice, reforma ar putea reprezenta și o problemă electorală majoră. Primarii constituie o componentă importantă a organizațiilor județene, iar desființarea unor unități administrativ-teritoriale ar însemna inevitabil pierderea unor funcții și schimbarea echilibrelor politice locale.
În Argeș, unde PSD și PNL au structuri teritoriale consolidate, o asemenea reorganizare ar putea genera rezistență chiar în interiorul partidelor care declară, la nivel central, că susțin reforma.
Deocamdată, nu există un proiect final care să stabilească localitățile vizate, pragurile minime de populație sau modul concret în care s-ar realiza comasările.
Reforma pe care toți o susțin, dar pe care nimeni nu a aplicat-o
Discuțiile despre reorganizarea administrativ-teritorială nu sunt noi. De-a lungul anilor, mai multe guverne și partide au invocat necesitatea reducerii birocrației, a cheltuielilor publice și a numărului de structuri administrative.
Cu toate acestea, proiectele au rămas în mare parte la nivelul intențiilor politice, în condițiile în care o asemenea reformă afectează direct interesele aleșilor locali și organizarea teritorială a partidelor.
PNL și USR au solicitat deja, la 15 octombrie, înființarea unei comisii parlamentare dedicate reformei administrativ-teritoriale.
Marea întrebare este dacă PSD, PNL și celelalte formațiuni parlamentare vor fi dispuse să își asume costurile politice ale unei reforme care ar putea elimina sute de funcții de primar și numeroase posturi din administrația locală.
Până la prezentarea unui proiect concret, declarațiile de susținere rămân doar angajamente politice. Adevăratul test va veni atunci când partidele vor trebui să le explice propriilor aleși locali de ce unele primării ar urma să dispară.
