Până când ajung să fie expuse în muzee, obiectele istorice, animalele sau obiectele de artă trec prin procese de restaurare extrem de migăloase, iar oamenii care au pe mână aceste exponate sunt ca nişte chirurgi ai istoriei. Restauratorii, fie ai obiectelor din metal, lemn sticlă, textile, hârtie, ceramică, pictură sau animale împăiate, au o sarcină extrem de grea. Uneori trebuie să lucreze ani de zile pe un obiect pentru a-l readuce la lumină. În Argeş există oameni specializaţi pentru acest fel de muncă, care şi-au obţinut atestatul ca restauratori după o perioadă de practică egală cu aceea a medicilor rezidenţi. Despre câştigurile pe care le au aceşti oameni aproape că nu merită să amintim, salariul oferit într-o instituţie de stat fiind puţin peste cel mediu pe economie. Ceea ce fac, fac practic numai din şi cu pasiune.
Se pregăteşte la Muzeul Brukenthal
Ovidiu Taifas lucrează ca restaurator al picturilor la Muzeul Judeţean Argeş şi de cinci ani se pregăteşte pentru a-şi primi atentatul de restaurator. Pictează de la vârsta de trei ani, a urmat cursurile de pictură la un liceu de specialitate şi, mai apoi, a făcut cursuri de pictură şi patrimoniu cultural la Muzeul Cotroceni şi la Muzeul Brukenthal din Sibiu, lucrând sub îndrumarea profesorilor Maria Lungu şi Michaela Leleutheriade, o mare pictoriţă a României. Munca lui presupune o mare responsabilitate şi o muncă uneori absolut titanică.”De cinci ani mă pregătesc pentru a-mi lua atestatul şi nici acum nu am terminat. Este enorm de muncă şi de învăţat şi noi suntem ca nişte chirurgi ai operelor de artă”, spune Ovidiu. Munca lui presupune şi lucrul cu substanţe toxice, hidrocarburi aromatice, uleiuri, vopsele de pictură, toate extrem de toxice. Totuşi, pasiunea trece peste orice obstacol. De-a lungul timpului, Ovidiu a primit oferte să plece în Canada şi să o ia de la capăt. pentru că a muncit atât de mult aici, iar studiile nu i-ar fi fost recunoscute acolo, Ovidiu a refuzat.
A „mutat” o pictură milimetru cu milimetru
Ovidiu a lura la restaurarea unor lucrări al unor mari pictori, printre care şi Rudolf Schweitzer Cumpănă. Una dintre ele mai dificile restaurări ale lui Ovidiu a durat nu mai puţin de doi ani de muncă, fiind necesară mutarea picturii de pe carton pe pânză, milimetru cu milimetru. „Practic am dezlipit milimetru cu milimetru lucrarea care era făcută pe carton şi am aplicat apoi pictura pe pânză”, spune restauratorul.
