În mijlocul unei dezbateri publice dominate steril de cifre de deficit, ajustări fiscale și presiuni bugetare, Platforma Liberală propusă de COAL Argeș, sub semnătura președintelui Liviu Nicolae, vine cu o schimbare radicală de paradigmă: „Bugetul nu produce valoare. Economia produce valoare.”
Documentul nu este o simplă listă de promisiuni electorale, ci o strategie coerentă bazată pe o filozofie clară: deficitul bugetar nu se combate prin sufocarea motorului privat, ci prin turarea lui. Într-o Românie în care antreprenorii se simt adesea vânați de aparatul fiscal, acest program propune o redesenare completă a relației dintre stat și capitalul privat, structurată pe măsuri concrete care vizează debirocratizarea locală, siguranța financiară și recompensarea capitalului autohton.
Iată o radiografie completă a măsurilor prin care liberalii vor să schimbe regulile jocului pentru mediul de afaceri.
1. Revoluția administrativă: Economia este metropolitană, statul trebuie să o urmeze
Una dintre cele mai mari frâne în calea investițiilor majore este fragmentarea administrativă. Companiile nu țin cont de granițele imaginare dintre o comună și un oraș atunci când își dezvoltă lanțurile de distribuție sau își recrutează angajații.
-
Zonele Metropolitane (Legea 246/2022) ca scut anti-birocrație: În loc să se blocheze în proiecte utopice de comasare a județelor sau comunelor (care implică referendumuri și blocaje politice), programul propune operaționalizarea imediată a zonelor metropolitane. Pentru un investitor, asta înseamnă un interlocutor unic, un plan de urbanism integrat, transport public unificat pentru angajați și infrastructură comună. Se trece de la „fiecare comună cu propria parohie și birocrație” la poli de dezvoltare regională coordonați.
-
Desființarea birocrației regionale inutile: Programul constată curajos lipsa de legitimitate a regiunilor de dezvoltare actuale și propune integrarea ADR-urilor direct în ministerele de resort (MIPE și Ministerul Dezvoltării). Mai puține verigi pe lanțul decizional înseamnă proiecte europene aprobate mai rapid.
2. Reforma fiscală locală: „Banii urmează producția”
În prezent, sistemul de taxare locală creează anomalii masive. O fabrică uriașă poate funcționa într-o comună din Argeș, generând poluare, trafic și presiune pe infrastructura locală, însă taxele ei majore merg la București sau în alt municipiu unde compania își are sediul social fiscal.
Liberalii propun o formulă de distribuție a impozitului pe venit extrem de curajoasă:
-
70% din venituri rămân în localitatea unde firma își desfășoară efectiv activitatea economică (unde este fabrica, depozitul sau magazinul).
-
30% merg către localitatea unde locuiește efectiv angajatul (pentru a susține serviciile publice folosite de familia acestuia – școli, spitale).
-
5% către Consiliul Județean și 5% către Zona Metropolitană pentru proiecte macro.
Impactul pentru business: Această măsură va transforma primăriile din „frâne” birocratice în agenți de vânzări disperați să atragă investitori. Dacă primarul știe că 70% din impozit rămâne la el în comunitate doar dacă fabrica produce acolo, va pune la dispoziție utilități, terenuri și sprijin total, în loc să pună piedici.
3. Statul ca partener de risc: Protecție totală împotriva blocajelor financiare
Multe afaceri din România mor deși au comenzi și sunt profitabile pe hârtie. Motivul? Blocajul financiar și neîncasarea facturilor. În prezent, dacă un client dă un cec fără acoperire sau un bilet la ordin refuzat, riscul este suportat 100% de furnizor, în timp ce statul își cere în continuare taxele la timp.
Programul propune o premieră absolută: Legea Siguranței Încasărilor. La primul refuz de plată bancar, se declanșează automat o alertă de monitorizare (ANAF + Bănci), iar riscul financiar inițial este împărțit frățește:
-
33% preluat de bancă;
-
33% garantat/asimilat de stat;
-
34% suportat de furnizor.
Ulterior, statul și banca își recuperează sumele direct de la debitorul de rea-credință.
-
Trezoreria devine Bancă de Dezvoltare: Statul deține istoricul fiscal al tuturor firmelor. Programul vrea ca Trezoreria să nu mai fie o simplă casierie, ci să ofere direct credite de capital de lucru și garanții pentru firmele cu istoric curat, oferind o alternativă de finanțare atunci când băncile comerciale devin prea rigide.
4. Recompensarea excelenței: Programul „3% pentru Bunul Platnic”
Spre deosebire de politicile economice clasice care finanțează start-up-uri care adesea dispar după 2 ani sau premiază doar firmele care știu să scrie proiecte europene stufoase, platforma COAL Argeș se îndreaptă către veteranii economiei.
-
Companiile care în ultimii 10 ani și-au plătit la zi, fără excepție, toate taxele (TVA, profit, salarii, dividende) vor primi înapoi, anual, un grant de dezvoltare de 3% din totalul sumelor virate statului.
-
Banii nu vor fi oferiți ca „premiu de buzunar”, ci vor fi injectați direct în modernizare: investiții în tehnologie, digitalizare, cercetare sau crearea de noi locuri de muncă. Este o măsură de justiție fiscală care stimulează conformarea voluntară.
5. Justiție fiscală pentru antreprenori și eliminarea anomaliilor
Pentru micii întreprinzători, IMM-uri și microîntreprinderi, programul vine cu o reparație istorică extrem de solicitată de mediul asociativ: Eliminarea dublei contribuții la sănătate (CASS).
În prezent, dacă un antreprenor este angajat în propria firmă (plătind deja CASS pe salariu), statul îl obligă să plătească CASS încă o dată dacă încasează dividende care depășesc anumite plafoane. Propunerea liberală elimină această dublă taxare nedreaptă pentru toți cei care au deja un salariu cel puțin egal cu cel mediu brut, lăsând mai mult capital disponibil pentru reinvestire în firme.
6. Scut împotriva concurenței neloiale și costuri structurale corecte
Pe pilonul macro-economic, programul punctează două vulnerabilități majore ale industriei românești:
-
Patriotism economic rațional (Anti-dumping): Statul nu trebuie să protejeze ineficiența companiilor locale, dar are obligația strictă de a interveni prin anchete comerciale atunci când fabricile românești (care respectă standarde europene stricte și plătesc salarii corecte) sunt concurate neloial de produse din afara UE, subvenționate masiv sau realizate în condiții de dumping ecologic și social.
-
Energie competitivă: Companiile românești nu pot fi competitive la export dacă pornesc în cursă cu prețuri la energie, gaze sau transport structural mai mari decât competitorii lor europeni. Programul cere auditarea dură a reglementatorilor și a marjelor de profit pentru ca energia să devină un avantaj competitiv, nu o ancoră care trage business-ul în jos.
Concluzie: Un program scris din perspectiva celui care plătește salarii
Miza acestei Platforme Liberale este recâștigarea încrederii, pe care Liviu Nicolae o numește „cea mai ieftină și cea mai puternică formă de finanțare a economiei”.
Dacă va fi implementat, programul va muta centrul de greutate al deciziei de la birocratul din minister către antreprenorul din teren. Mesajul final este un manifest pentru realism economic: statul nu are dreptul să ceară mai mult înainte de a deveni el însuși mai eficient. Pentru mediul de afaceri, această platformă reprezintă promisiunea unui mediu predictibil, în care corectitudinea este premiată, riscul de neîncasare este diminuat, iar primarii devin, în sfârșit, partenerii de dezvoltare ai companiilor locale.
