În timp ce românilor li se cere să strângă cureaua, iar autoritățile vorbesc despre economii și reducerea cheltuielilor, la Administrația Națională de Meteorologie (ANM) au fost descoperite achiziții greu de justificat: sutiene de lux, lenjerie intimă, parfumuri, rochii, pijamale, poșete și pantofi cu toc, toate plătite cu cardul instituției. Dezvăluirile făcute de ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, au declanșat un scandal care ridică întrebări serioase despre modul în care sunt administrați banii în instituțiile statului.
Un sutien de 1.300 de lei, parfumuri în valoare de 120.000 de lei într-un singur an, haine de firmă, produse cosmetice, lumânări parfumate și ghivece ornamentale de mii de lei bucata. Nu este lista cumpărăturilor unei vedete, ci o parte dintre achizițiile identificate de Corpul de Control al Ministerului Mediului la Administrația Națională de Meteorologie.
Potrivit informațiilor publicate de Ziare.com, cheltuielile au fost efectuate folosind cardul oficial al instituției, iar unele dintre ele au fost decontate pe baza facturilor și bonurilor fiscale.
Descoperirile sunt cu atât mai controversate cu cât România traversează o perioadă dificilă din punct de vedere economic, în care reducerea cheltuielilor publice este prezentată drept o prioritate.
De la prognoza meteo la sutiene și parfumuri de lux
Scandalul a izbucnit după ce ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, a făcut publice, pe 10 octombrie, o serie de constatări ale Corpului de Control.
Lista produselor achiziționate cu cardul ANM este una care cu greu poate fi asociată activității unei instituții responsabile de prognozele meteorologice și avertizările privind fenomenele extreme.
„Ce au în comun un sutien de lux cu prețul de peste 1.000 de lei, parfumuri, rochii, pijamale, poșete, produse cosmetice, lumânări parfumate, pantofi cu toc, încălțăminte cu franjuri, haine de la branduri de lux și ghivece ornamentale de mii de lei bucata? Au fost toate cumpărate de pe cardul oficial al Administrației Naționale de Meteorologie, din bugetul instituției”, a declarat Diana Buzoianu, citată de Ziare.com.
Ministra a precizat ulterior că numai pentru parfumuri ar fi fost cheltuiți, anul trecut, aproximativ 120.000 de lei.
Un alt exemplu prezentat de aceasta este achiziția unui sutien în valoare de 1.300 de lei, plătit cu cardul instituției și decontat cu documente fiscale.
Cine a aprobat cheltuielile și de ce nu a intervenit nimeni?
Dincolo de natura achizițiilor, scandalul ridică o problemă mult mai gravă: cum au putut fi efectuate și înregistrate asemenea cheltuieli fără ca mecanismele interne de control să le oprească?
Economistul Adrian Negrescu, într-o analiză acordată Ziare.com, consideră că responsabilitatea nu aparține exclusiv persoanelor care au folosit cardurile instituției.
În opinia sa, compartimentul financiar-contabil ar fi trebuit să verifice fiecare tranzacție și să respingă decontarea cheltuielilor care nu aveau legătură cu activitatea ANM.
„Este vina angajatului care a primit acest card de cheltuieli fără să înțeleagă la ce folosește acel card”, a explicat economistul, adăugând că responsabilitatea revine și contabilității, precum și persoanelor care au semnat deconturile.
Negrescu atrage atenția că extrasele de cont ajung periodic la serviciile financiare, iar tranzacțiile nejustificate ar fi trebuit identificate.
Prin urmare, întrebarea esențială nu este doar cine a cumpărat produsele, ci și cine a verificat, aprobat și înregistrat aceste operațiuni.
Diana Buzoianu cere demisia conducerii ANM. Elena Mateescu refuză
Ministra interimară a Mediului a anunțat că raportul Corpului de Control va fi transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Diana Buzoianu consideră că gravitatea constatărilor justifică plecarea conducerii ANM.
„Nu mi-aș fi putut imagina niciodată că asemenea aberații și o asemenea bătaie de joc pe banii publici ar putea fi descoperită în urma oricărui control”, a declarat aceasta.
În schimb, directoarea ANM, Elena Mateescu, a respins acuzațiile privind aprobarea unor achiziții ilegale și a anunțat că nu intenționează să demisioneze.
Există, așadar, poziții contradictorii între conducerea Ministerului Mediului și cea a Administrației Naționale de Meteorologie, iar stabilirea responsabilităților individuale revine instituțiilor competente.
Autonomia financiară nu înseamnă libertatea de a cheltui banii după bunul plac
Administrația Națională de Meteorologie funcționează ca regie autonomă, în baza Legii nr. 216/2004, având autonomie financiară și venituri provenite atât din activitățile proprii, cât și din alocări bugetare pentru destinațiile prevăzute de lege.
Această autonomie nu înseamnă însă că banii instituției pot fi utilizați pentru cumpărături personale.
Potrivit analizei publicate de Ziare.com, legislația privind controlul intern și contabilitatea stabilește obligații clare pentru persoanele care autorizează, verifică și înregistrează cheltuielile.
Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 prevede mecanisme pentru protejarea fondurilor împotriva risipei, abuzului și fraudei, iar Legea contabilității nr. 82/1991 reglementează responsabilitățile conducerii și ale personalului financiar-contabil.
În cazul achizițiilor de la ANM, ancheta trebuie să stabilească destinația reală a produselor, sursa banilor, justificarea cheltuielilor și persoanele care au aprobat operațiunile.
Austeritate pentru cetățeni, cumpărături de lux pe cardul instituției?
Scandalul de la ANM scoate în evidență contrastul dintre discursul public privind necesitatea economiilor bugetare și cheltuielile descoperite în urma controlului.
Într-o perioadă în care populația și mediul de afaceri resimt presiunea fiscală și creșterea costurilor, informațiile despre sutiene de 1.300 de lei și parfumuri de zeci de mii de euro plătite din resursele unei instituții de stat sunt de natură să provoace indignare.
Mai ales că, în sectorul privat, utilizarea cardului unei companii pentru achiziții fără justificare economică poate atrage obligația de restituire a banilor și sancțiuni fiscale.
Economistul Adrian Negrescu consideră că situația de la ANM ar trebui să determine verificări și în alte instituții publice, pentru a identifica eventuale practici similare.
Cine dă banii înapoi?
Dincolo de scandalul public și de solicitările de demisie, rămâne problema recuperării eventualelor prejudicii.
Dacă verificările vor confirma că banii instituției au fost utilizați fără justificare legală, autoritățile vor trebui să stabilească persoanele responsabile și măsurile necesare pentru recuperarea sumelor.
Sesizarea Parchetului nu echivalează cu stabilirea vinovăției, iar acuzațiile trebuie analizate în cadrul procedurilor legale.
Totuși, amploarea și natura cheltuielilor semnalate justifică întrebări privind eficiența controlului financiar intern și responsabilitatea conducerii.
Într-o Românie în care austeritatea este invocată pentru justificarea unor măsuri economice dificile, cazul ANM arată cât de important este ca regulile privind cheltuirea banilor să fie aplicate și instituțiilor statului.
Iar întrebarea care rămâne după dezvăluirile despre lenjeria intimă, parfumurile și hainele de lux este cât se poate de simplă: cine a permis aceste cumpărături și cine va răspunde pentru ele, dacă se confirmă că au fost făcute ilegal?
