Economia României traversează o perioadă dificilă, marcată de inflație ridicată, stagnare economică și presiune tot mai mare asupra finanțelor publice. Potrivit analistului economic Adrian Negrescu, statul ajunge să se împrumute aproximativ 1 miliard de euro pe săptămână pentru a acoperi cheltuieli esențiale precum salariile, pensiile și alte obligații bugetare.
Afirmația vine în contextul în care România se confruntă cu un deficit bugetar ridicat și o nevoie constantă de finanțare externă, într-un climat economic considerat fragil de specialiști.
Inflație ridicată și creștere economică aproape de stagnare
România a înregistrat în aprilie cea mai mare rată anuală a inflației din Uniunea Europeană, de 9,5%, în timp ce media UE a fost de 3,2%, iar în zona euro de 3%, potrivit datelor Eurostat.
În acest context, economia este prognozată să avanseze foarte modest: o creștere de doar 0,7% în 2025, urmată de o posibilă stagnare în 2026. O redresare mai consistentă ar putea apărea abia în 2027, când estimările indică un avans de aproximativ 2,3%.
„Sevraj economic” după ani de consum stimulat prin datorie
Adrian Negrescu descrie situația actuală drept un „sevraj economic”, rezultat al unor ani în care creșterea consumului a fost alimentată artificial prin majorări de salarii și pensii susținute din împrumuturi.
„România este într-o zonă de sevraj economic. După ani în care economia a crescut pe baza politicilor de stimulare a consumului, susținute prin datorie, în momentul opririi acestui mecanism, sistemul economic resimte puternic șocul”, a explicat analistul.
Acesta susține că modelul de creștere bazat pe consum a dus la acumularea unei datorii publice semnificative și la dezechilibre structurale în economie.
Împrumuturi masive pentru cheltuieli curente
Una dintre cele mai îngrijorătoare evoluții semnalate este nivelul ridicat al împrumuturilor necesare pentru funcționarea statului.
„Am ajuns să împrumutăm 1 miliard de euro pe săptămână pentru a plăti salarii, pensii și celelalte cheltuieli publice”, a afirmat Adrian Negrescu, subliniind presiunea constantă asupra bugetului de stat.
În acest context, o parte importantă din veniturile viitoare ale României este deja direcționată către acoperirea costurilor curente și a datoriei publice.
Stagflație și economie în echilibru fragil
Deși situația este una tensionată, experții susțin că România nu se află încă într-o criză economică clasică, ci mai degrabă într-o formă de stagflație – caracterizată prin inflație ridicată și creștere economică aproape nulă.
Potrivit analistului, lipsa unei crize majore se reflectă în faptul că nu există un val masiv de falimente sau pierderi de locuri de muncă, însă presiunile asupra mediului de afaceri sunt tot mai vizibile.
Soluții și avertismente
În viziunea specialiștilor, una dintre direcțiile necesare ar fi o mai bună eficientizare a cheltuielilor publice și o direcționare mai strictă a fondurilor către categoriile vulnerabile.
De asemenea, creșterea colectării taxelor și controlul deficitului bugetar sunt considerate esențiale pentru stabilizarea situației financiare.
În lipsa unor ajustări, economiștii avertizează că România ar putea rămâne blocată într-o perioadă prelungită de stagnare economică și presiune bugetară ridicată.
