Turismul românesc a avut o lună august foarte bună, cu creșteri importante atât la numărul de turiști, cât și la înnoptări. În Argeș, însă, tabloul ultimilor ani este mult mai puțin optimist: județul a pierdut masiv din turiști față de perioadele de vârf, în ciuda unor atracții precum Transfăgărășanul, Cetatea Poenari, Curtea de Argeș sau zona Rucăr-Bran.
Datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică arată că, la nivelul întregii țări, august 2026 a adus o creștere serioasă a activității turistice.
În structurile de cazare din România au fost înregistrate aproximativ 2,27 milioane de sosiri, cu 9% mai multe decât în august 2025.
Creșterea este și mai vizibilă în ceea ce privește numărul nopților petrecute de turiști în unitățile de cazare. Au fost raportate 5,64 milioane de înnoptări, cu 10,2% peste nivelul aceleiași luni a anului trecut.
Străinii trag în sus turismul românesc
Un element important al statisticii este revenirea turiștilor străini.
În august 2026, aproximativ 1,92 milioane dintre sosiri au fost ale turiștilor români, în creștere cu 8%, în timp ce numărul turiștilor străini a ajuns la aproximativ 344.400, cu 15,5% mai mult decât în august 2025.
Și mai spectaculoasă este evoluția înnoptărilor turiștilor străini, care au crescut cu 17,5%.
Cu toate acestea, românii continuă să reprezinte baza turismului autohton: aproape 85% dintre sosirile din august au aparținut turiștilor români.
Aproape 9,8 milioane de turiști în primele opt luni
Per total, în perioada ianuarie-august 2026, structurile de cazare din România au raportat aproximativ 9,76 milioane de sosiri, cu 0,7% mai multe decât în perioada similară din 2025.
Creșterea generală este însă susținută de turiștii străini.
Numărul turiștilor români a scăzut cu 1,4%, până la aproximativ 7,9 milioane, în timp ce numărul străinilor a crescut cu 10,8%, ajungând la peste 1,85 milioane.
Cele mai multe sosiri au fost raportate în Constanța – 1,862 milioane, București – 1,268 milioane și Brașov – peste 878.000.
Argeșul, în sens invers. De la aproape 50.000 de turiști într-o lună la cifre mult mai mici
Pentru Argeș, evoluția ultimilor doi ani ridică însă semne serioase de întrebare.
Datele statistice arată că august 2024 a reprezentat un vârf pentru județ, cu 49.022 de sosiri și 89.180 de înnoptări.
Un an mai târziu, în august 2025, Argeșul mai înregistra doar 33.821 de sosiri și 56.645 de înnoptări.
Tendința negativă s-a făcut simțită și în 2026.
În iulie 2026, una dintre lunile care ar trebui să fie de vârf pentru turismul montan argeșean, au fost înregistrate 29.424 de sosiri, față de 31.197 în iulie 2025. Scăderea a fost de 5,68%.
Și numărul înnoptărilor a coborât, de la 51.183 în iulie 2025 la 48.195 în iulie anul acesta.
Diferența față de perioada de vârf este însă și mai sugestivă: de la aproape 50.000 de sosiri în august 2024, Argeșul a ajuns în multe dintre lunile acestui an la numai 10.000-20.000 de sosiri.
În ianuarie au fost 10.293, în februarie 10.687, în martie 12.349, în aprilie 13.138 și în mai 15.322.
Cu alte cuvinte, în mai multe luni din 2026, numărul turiștilor cazați oficial în Argeș a fost de două, trei și chiar de aproape cinci ori mai mic decât vârful înregistrat în august 2024.
Transfăgărășan, Cetatea Poenari, Curtea de Argeș – dar turiștii nu rămân suficient în județ
Cifrele sunt cu atât mai importante cu cât Argeșul beneficiază de unele dintre cele mai cunoscute obiective turistice din România: Transfăgărășanul, Cetatea Poenari, Barajul Vidraru, Curtea de Argeș, zona montană din nordul județului și culoarul Rucăr-Bran.
Cu toate acestea, existența unor obiective turistice importante nu se traduce automat în turiști cazați și nopți petrecute în județ.
Datele pentru prima parte a anului 2026 confirmaseră deja problemele. În primele șase luni, numărul turiștilor români care au ajuns în Argeș a fost estimat la aproximativ 64.500, în scădere cu aproape un sfert față de perioada similară din 2025.
România crește, Argeșul trebuie să recupereze
Contrastul devine astfel evident.
În august 2026, România raportează o creștere de 9% a sosirilor și de peste 10% a înnoptărilor. Turismul străin avansează chiar cu două cifre.
Argeșul vine însă după o perioadă în care a pierdut o parte importantă din fluxul turistic înregistrat în anii anteriori.
Iar întrebarea devine inevitabilă: cum poate un județ traversat de Transfăgărășan și care dispune de unele dintre cele mai cunoscute obiective turistice ale României să transforme milioanele de oameni care îi tranzitează sau îi vizitează atracțiile în turiști care rămân, se cazează și cheltuiesc bani în Argeș?
Pentru că una este să ai turiști care traversează județul și cu totul alta este să ai un turism care produce efectiv bani pentru hoteluri, pensiuni, restaurante și comunitățile locale.
